Salut, ești la „Ce câștig azi?”. O noua zi, cel puțin o nouă oportunitate de câștig. Ne uităm la bilanțul bugetului de stat la șase luni: Deficitul bugetar a fost redus cu 10 miliarde de lei până la 23 de miliarde de lei. Veniturile statului au crescut cu 23%, la 217 mld. lei. Cheltuielile au urcat cu 14%, la 240 mld. lei.
Advertisment
Cheltuielile de personal au însemnat 58 de miliarde de lei, adică o creştere de 5% faţă de aceeaşi perioadă din 2022, iar cu pensiile Guvernul a cheltuit 88 de miliarde de lei, mai mult cu 17% faţă de ianuarie-iunie 2021. Cheltuiala cu dobânzile a crescut cu 48%, până la 13 miliarde de lei.
Cum arată banii țării, adică ai tăi, ai noștri, după primele șase luni și cum arată cifrele când vorbim de TVA, cea mai importantă resursă a bugetului de stat, vedem împreună aici la C„Ce câștig azi?”.
Titlurile zilei
Avem un Acord de Parteneriat aprobat de Comisia Europeană, pentru perioada 2021-2027. O alocare totală de 45,1 miliarde euro – 31,5 miliarde euro bani europeană, 13,6 miliarde euro – contribuţie naţională. Investițiile sunt stabilite pe baza analizei decalajelor şi a rezultatului procesului de cartografiere a infrastructurii, serviciilor şi nevoilor şi cuprind domenii ca ocuparea forţei de muncă, infrastructură, educaţie, locuinţe, sănătate, servicii sociale şi pentru îngrijire de lungă durată. Adică bani care ar trebui să “schimbe radical” România, spune ministrul Investițiilor și Proiectelor Europen, Marcel Boloș, care promite autostrăzi, infrastructură feroviară, spitale sigure, un mediu de afaceri competitiv. Rămâne să vedem dacă și ce am învățat din acordurile anterioare. Începem.
Război, pandemie, inflaţie? Pare că nu contează. Românii vor ajunge să cheltuie anul acesta 6 miliarde de euro pe vacanţe în străinătate, record istoric. Suma este de 80 de ori mai mare faţă de consumul de carte. „Foamea“ de-a pleca în vacanţe în străinătate este reflectată de indicatorii BNR. În primele cinci luni cheltuielile pe vacanţe în afara ţării au fost de 2,5 mld. euro, aproape dublu faţă de perioada similară a anului trecut, scrie ZF. Este doar efectul pandemiei? De unde bani? Avem suficiente economii? Luăm în calcul inflația și eventuala recesiune când plecăm în vacanță? Dezbatem subiectul imediat.
Cota de impozit pe dividende va creşte, conform celor mai recente modificări la Codul Fiscal, de la 5 la 8%. Măsura se va aplica pentru dividendele distribuite începând cu 1 ianuarie 2023. Astfel, deşi România va deveni mai puţin atractivă în ochii investitorilor decât Ungaria, Estonia sau Bulgaria, de pildă, îşi va păstra, totuşi, competitivitatea, pentru că noua cotă se află sub cele ale multor ţări din zonă, ca Serbia, Croaţia sau Polonia. În plus, cum scutirea de impozit pentru beneficiarii persoane juridice cu deţineri minime de 10% din titlurile de participare pentru cel puţin un an se menţine, am putea asista la majorarea unor participaţii mici peste plafonul de 10%, pentru a nu li se reţine impozit pe dividende.
Elon Musk a publicat o fotografie în care apare, duminică seară, la o petrecere alături de co-fondatorul Google, Sergey Brin, ca dezmințire a acuzațiilor Wall Street Journal că ar fi avut o aventură cu soția acestuia, aventură care ar fi dus la divorțul celor doi. Elon Musk spune că divorțul dintre Nicole și Sergey Brin nu are nicio legătură cu el și că cei doi l-au asigurat că povestea din presă nu a venit de la niciunul dintre ei.
Analiştii financiari din cadrul CFA România estimează că leul se va deprecia până la un curs mediu de 5,11 lei/euro în următoarele 12 luni, iar rata anticipată a inflaţiei va înregistra o valoare medie de 11%, un nou maxim istoric înregistrat de la iniţierea sondajului, realizat lunar de peste zece ani. Indicatorul de Încredere Macroeconomică al CFA România a scăzut la valoarea de 32,9 puncte, datorită, în special, a scăderii cu 5 puncte a componentei de anticipații, care înregistrează o scădere pentru a opta luna consecutiv. Prognoza de creștere economică urcă la 3,6% de la 2,9%, cât era estimarea sondajului din luna mai. ROBOR la 3 luni se va situa la 7,57%, iar dobânda la titlurile de stat cu scadenţă la 10 ani va fi de 10,53%, mai arată datele studiului.
Companiile încep să redescopere creditele în valută, mai ieftine, odată cu creşterea dobânzilor la lei. Ritmul de creştere al creditelor corporate în valută ajunge în luna iunie la 27% faţă de iunie 2021, viteză aproape dublă faţă de cea de la începutul anului. Soldul împrumuturilor corporate în valută a fost la finalul semestrului 1 de 72,8 mld. lei, după un salt de 27,1% faţă de iunie 2021, iar creditele în lei pentru firme au ajuns la un sold de 109,2 mld. lei, după o creştere cu 26,7% faţă de iunie 2021, scrie ZF.
Jumătate din tinerii români până în 35 de ani, care devin investitori, o fac pentru a dobândi independență financiară, arată studiul Economisire Inteligentă al Asociației Administratorilor de Fonduri din România. Românii încep să investească în jurul vârstei de 30 de ani, adaugă, în medie, 500 de lei lunar în pachetele de investiții și consideră că 10 ani este un interval de timp rezonabil în care își pot atinge obiectivele prin economisire sau investire. Profilul românului investitor? Tânăr și cu un niveluri de educație și venituri superioare celor care își depozitează banii în bănci. Doi din trei investitori sunt bărbați. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.241 de respondenți, investitori și non-investitori, cu vârste cuprinse între 25 și 60 de ani și cu venituri de peste 3.500 de lei.