„Ce câștig azi?”, 24 august 2022, cu Teona Tomoiagă și Adrian Bogdan, ora 7:00

Salut, ești la „Ce câștig azi?” Întrebarea zilei: Ce anume ”duduie” în economie de au crescut spectaculos veniturile în S1? Veniturile colectate la bugetul general consolidat în primul semestru din 2022 au fost cu 22,9% peste nivelul din primele șase luni ale anului trecut, dar și peste aștepeptările Guvernului.

Un raport al Finanțelor oferă detalii cu privire la sursele veniturilor suplimentare, în mare măsură un rezultat al crizei energetice și a creșterilor de prețuri care i-a urmat. Ce e în spatele minusului drastic de la absorbția fondurilor europene și cât și-a adjudecat statul din profiturile companiilor energetice aflăm împreună la „Ce câștig azi?”.

Economia noastră “duduie”. Încă. Dar cea globală suferă. Inflație, criză energetică, instabilitate. Toate generate de conflictul provocat de Rusia. Un atac armat care a produs un război economic care durează de 6 luni. Economia, deja zdruncinată de pandemie, a încasat lovituri puternice. Întreruperea lanțurilor de aprovizionare și șantajul energetic de la Kremlin au dus prețurile la niveluri record.Inflația este la maximul ultimilor 40 de ani în Statele Unite și Marea Britanie. Germania gâfâie, fără resursele de energie din Rusia, și se pregătește de raționalizări și de o iarnă grea. Ca toată Europa, de altfel. Radiografia primului semestru de război economic, în câteva minute.

Victor Căpitanu, cofounder şi co-CEO al One United Properties spune că există presiune pe oferta ONE. Cererea pentru produs e puternică, dar pe partea de ofertă nu există destul produs de calitate în piață. Motivul principal? Partea de autorizarea, care a mers foare greu cu administrația actuală, spune el. ONE și-a majorat cu 136% profitul net în S1/2022, la 348 mil. lei. Afacerile au crescut cu 56%, până la 676 mil. de lei, față de perioada similară a anului trecut

Există această cursă a înarmărilor în ceea ce priveşte producţia de baterii pentru maşinile electrice. România are nevoie de o strategie guvernamentală pentru acest sector. România nu a atras până acum nicio­dată o investiţie în industria automo­tive care să plece de la bun început cu un buget de peste un mi­liard de euro, spune Alin Ioaneş, CEO Rombat la ZF. Ungaria a atras un proiect de 1,2 miliarde de euro în producţia de baterii, în timp ce Mercedes-Benz şi BMW deja au derulat sau derulează investiţii de miliarde de euro în Ungaria. 

Creşterea economică peste aşteptări a României din 2021 faţă de 2020 atrage pierderea unor granturi de 2,1 mld. de euro. Finanţarea din PNRR scade astfel de la 29,2 mld. de euro la 27,1 mld. de euro, a spus, la ZF Live, Marcel Boloş, ministrul proiectelor şi investiţiilor europene. Nu vor fi tăiate investiţiile, a mai spus ministrul, ci finanţarea anumitor investiţii va fi redirecţionată către fondurile naţionale sau către fondurile europene „clasice”, adică cele din politica de coeziune a Uniunii Europene.

Lanţul de librării Diverta, intrat pentru a doua oară în insolvenţă în vara lui 2021, a fost cumpărat în urmă cu câteva luni de afaceristul Augustin Drăgan, de la antreprenorul care a fondat businessul, Octavian Radu. Valoarea deal-ului, ce presupune şi datoriile, nu a fost făcută publică. Planul lui Augustin Drăgan acum este dezvoltarea Diverta. Acesta a declarat pentru ZF că vrea să scoată compania din insolvență până în ianuarie 2025. În total, toate businessurile deţinute de Augustin Drăgan au afaceri de aproape 75 mil. lei în 2021.

În contextul economic deja dificl, România se confruntă cu o “vulnerabilitate aparte”: balanța externă unde deficitul de cont curent va depăși în acest an 7% din PIB. România are de realizat consolidare fiscală într-un mediu internațional foarte nefavorabil, în contextul în care avem venituri fiscale între cele mai joase din Uniunea Europeană, mult sub medie. Acestea explică și de ce salariile din sectorul public și asistența socială apasă atât de greu pe bugetul public. Sunt câteva dintre datele prezentate într-un raport al economistului Daniel Dăianu și publicat pe site-ul BNR. Ce urmează? Creșterea economică va slăbi, evoluția alertă a investițiilor va fi îngreunată, iar majorările accelerate de prețuri pot afecta în mai mare măsură puterea de cumpărare pe segmentul populației cu venituri mai mici.

Firmele de investiții de capital privat vor rămâne în continuare active și caută să plaseze fonduri acumulate de peste 1,4 mii de miliarde de dolari, disponibile pentru noi tranzacții. În ciuda volatilității pieței și a presiunilor inflaționiste, firmele de investiții vor căuta noi strategii și teme de investiții care să asigure o reziliență crescută într-un macrocontext puțin studiat în manualele moderne. Firmele de investiții de capital privat au anunțat tranzacții în valoare de 486 miliarde de dolari în prima jumătate a anului 2022, adică o scădere de 18% față de perioada similară a anului trecut și de 9% comparativ cu semestrul al doilea al anului 2021.