Ucraina bombardată, Rusia sancționată. România…la mall. În centrele comerciale din Bucureşti a revenit aglomeraţia din vremurile bune, mai ales după ridicarea restricţiilor de Covid, semn că piaţa Capitalei mai are nevoie de încă un mall. Criza din energie, creșterile și plafonările de preț trec neobservate. E semn de optimism. Aflăm dacă suntem sau nu pe drumul cel bun și cum am evoluat față de perioada de criză din 2008-2009 împreună cu Cristian Hostiuc, director editorial la Ziarul Financiar.
Advertisment
Ca o piatră aruncată în apă, conflictul din Ucraina face valuri în economia românească. Bombele din Portul Mariupol aruncă transporturile din Marea Neagră într-o mare de nesiguranță pentru țări NATO ca România, Bulgaria și Turcia. Odată cu militarizarea Mării Negre, ne întrebăm cât va mai fi posibil comerțul maritim. Care sunt piețe afectate de acest conflict și cum ar putea marea să-și recapete siguranța, discutăm la Ce Câștig Azi.
După ce mărcile globale au oprit vânzările sau exporturile rusești, Rusia vine cu o strategie. Ar putea permite retailerilor să importe produse din străinătate fără permisiunea proprietarului mărcii comerciale. Serviciul Federal rus Anti-Monopol este de acord că “importurile gri” vor avea efecte pozitive pentru consumatori și întreprinderile rusești.
Titlurile zilei
Sentiment de confuzie pe piața imobiliară românească. Conflictul Rusia-Ucraina nu ne scoate din mall, dar ne scoate din… case. Interesul clienților pentru locuințe scade odată ce dezvoltatorii devin mai precauți. De ce? Pentru că pierd materie primă sau o găsesc la prețuri mult mai mari. Rusia este în topul producătorilor de aluminiu și ciment, iar, din Ucraina, importăm cărămizi, plăci ceramice, oțel și alte materiale. Deci, ce facem în vreme de incertitudine? Continuăm să investim, închiriem, cumpărăm? Sau se repetă istoria din pandemie?
Potrivit unui raport Deloitte, până în 2030, femeile vor ocupa mai puţin de o treime, adică aproximativ 28%, din funcţiile de conducere în cadrul companiilor din sectorul serviciilor financiare. Numărul femeilor în poziţii de conducere va creşte uşor, cu 4% în următorii opt ani, dar se află sub pragul ţintă de reprezentare în cadrul unui grup, o pondere de 30%.
Nu vrei și tu, Bogdan, să vezi mai multe femei în funcții de conducere?
Activitatea oprită a producătorului de țevi industriale TMK Artrom Slatina, cu acționariat rusesc, are efecte directe în economia românească. Conflictului care are loc la nord de țara noastră, are influențe negative asupra a zeci de companii precum Nimet din industria țevilor cromate, ASO Cromsteel din industria cilindrilor sau UPRUC Făgăraș. Primii cinci clienţi ai TMK din România, în afară de Dacia, însumează afaceri de aproape 1 miliard de lei şi circa 1.600 de angajaţi.
Un obiectiv important al uzinei Dacia de la Mioveni este acela de a atrage în producţie viitorul Bigster. Acesta este primul SUV compact al constructorului autohton și va fi lansat în 2025. Până atunci capacitatea uzinei rămâne afectată de lipsa componentelor electronice.
Platforma de tranzacționare BlockFi a studiat gândirea feminină în raport cu zona cripto. Una din 3 femei are în plan o investiție în cripto active. Aproape jumătate dintre ele vor să învețe subtilitățile acestei piețe în timp ce aproape un sfert consideră că nu este prea târziu să investești. Cu toate acestea 50% dintre ele primesc sfaturile de la familie și 39% apelează la un consultant financiar. În concluzie, poate, în spatele unei femei de puternice stă propria investiție în cripto.