„Ce câștig azi?”, 22 iulie 2022, cu Dariana Florescu și Mihai Prelipcean, ora 13.00

Dacă putem spune cu certitudine ceva despre guvernul României, este că e optimist.

Prognoza de vară estimează o creștere economică de 3,5% pentru 2022, o revizuire în creștere față de prognoza anterioară, de 2,9%. Și cam aici se termină optimismul și încep întrebările. În tot acest timp, sarabanda cheltuielilor continuă, datoria publică nu a ajuns încă în zona roșie, dar bate în portocaliu. Mult trâmbițatele reduceri din cheltuieli bugetare rămân la nivel de promisiuni. Noul cod fiscal pune în dificultate până și pe cei mai experimentați consultanți fiscali. Și toată lumea se întreabă la cât se vor ridica cheltuielile totale pentru compensarea preţurilor la energie, având în vedere că furnizorii au primit de la guvern prea puţin faţă de cât ar fi trebuit să primească.

Ceea ce puțini se așteptau la începutul acestui an, s-a întâmplat.După mai bine de 10 ani de neclintire, Banca Centrală Europeană a modificat dobânda cheie de la -0,5%, la 0%, într-un efort de a tempera inflația în creștere pe fondul crizei energetice, a crizei alimentare dar și problemelor pe lanțurile de aprovizionare. Șefa Băncii Centrale, Christine Lagarde, vede inflația revenind la normal pe termen lung, însă, pe termen scurt și în contextul actual, lucrurile nu arată bine.

De cât gaz are nevoie România pentru a trece iarna şi de unde vine? România va avea nevoie în perioada noiembrie 2022 – martie 2023 de 7,1 miliarde de metri cubi de gaze naturale pentru a-şi acoperi cererea, deși, anul trecut, de exemplu, consumul total a fost de circa 12 miliarde de metri cubi. Circa 15% din consum ar putea fi importurile de la ruşi. De la noi, avem 60% producţia internă și din depozitele de înmagazinare subterană circa 25%-32%, spun reprezentanţii Transgaz.

Rămânem tot la gaze, dar în viitor

Anii 2028-2030 ar putea fi cei mai buni pentru perimetrul Neptun Deep, dacă într-adevăr producţia va începe în 2027, cu peste 6 miliarde de metri cubi pe an, apoi urmează declinul. Împreună cu cantităţile extrase de Black Sea Oil and Gas, gazul nou din Marea Neagră va depăşi în 2028 cantitatea de gaz on-shore. Ar deveni cel mai mare rezervor de producţie al României şi ar acoperi jumătate din consum. Dacă pentru Neptun deep situația stă așa, pentru BSOG cei mai buni ani de extracţie ar fi 2023-2025, când anual ar putea fi extras circa un miliard de metri cubi de gaz natural.

Mega Mansion sau un conac imens în Dubai. Imens și la suprafață și sub… apă. Pe strada miliardarilor din Palm Jumeirah, 40 milioane de dolari nu e nimic neobișnuit. 5 dormitoare, 7 băi, piscină infinită. All good. Ceea ce face însă, atracția insulei, este tocmai insula, mai exact priveliștea.

De ce EURIBOR la 3 luni este doar 0,1% în condiţiile în care inflaţia în zona euro a fost de 8,6% în iunie, iar în România ROBOR la 3 luni este peste 7%, la o inflaţie de 15%, în condiţiile în care sistemul bancar românesc este supralichid. Adrian Vasilescu, consilier de strategie în BNR, a explicat pentru ZF că piaţa din România este dependentă de realitatea intermedierii financiare care este cea mai mică şi din acest motiv dobânzile în România sunt mai mari decât în zona euro sau decât în America.

Franklin, o balenă NFT care deține 58 de NFT-uri Bored Ape Yacht Club, echivalentul a peste 8 milioane de dolari, a pierdut 150.000$ din greșeală. A licitat pentru un domeniu ENS în glumă 100 de Ethereum și a uitat să anuleze licitația în timp, iar banii s-au dus la deținătorul domeniului.

Jed Caleb, fost CTO Ripple, și-a golit contul în criptomoneda XRP. În ultimii 8 ani a vândut 5,7 miliarde de criptomonede XRP, echivalentul a 3,1 miliarde de dolari. Conform TheCryptoBasic, săptămâna trecută avea 5,32 milioane de criptomonede XRP, iar acum are mai puțin de 50 de criptoactive Ripple.