„Ce câștig azi?”, 12 iulie 2022, cu Dariana Florescu și Mihai Prelipcean, ora 13.00

La nivel global, frica de recesiune şi stagflaţie crește constant. Apetitul pentru creditele din zona de retail încetineşte. Dobânzile cresc și creează un impact negativ. Lichiditatea e mai strânsă la lei, cu un scop clar: încetinirea inflaţiei. Cu toate astea, sistemul bancar din România e pregătit de criză. E una dintre concluziile bancherilor prezenţi în prima zi a evenimentului ZF Bankers Summit. În ultimii ani, băncile au fost mult mai precaute în legătură cu activitatea de creditare. Deocamdată nu ne confruntăm cu un default accelerat, spune Bogdan Neacșu, președinte al Asociației Române a Băncilor. Vedem mai târziu cum a evoluat prima zi a evenimentului. Sunt cu Mihai.

Rușii au închis robinetul la Nord Stream 1, chiar în perioada în care economiile europene sunt în cursa pentru umplerea depozitelor de gaze, dar principala temere este că livrările nu vor fi reluate nici măcar după cele 10 zile de intervenţii tehnice anunţate de ruşi. România este un caz privilegiat la nivel european, cu o producţie internă care ne acoperă 70% din necesarul de consum, dar pentru restul depindem de importu­rile de gaze ruseşti, fără alternative concrete în acest moment. Depo­zitele de gaze sunt pline numai în procent de 46% în contextul în care sezonul de în­ma­gazinare devine tot mai dificil pe fondul instabilităţii livrărilor din Rusia. Ce măsuri trebuie luate? Afli mai târziu la ce câștig azi. Începem!

Iunie și rata inflației sare la 15,1%, comparativ cu luna iunie a anului trecut. În mai era 14,5% și 13,8% în aprilie, conform INS. Consecințe: tot în iunie 2022, gazele s-au scumpit cu 89% faţă de iunie 2021, combustibilii cu 41%, iar biletele de avion cu 29%. Cele mai mari scumpiri în consum din ultimul an: mărfuri, cu 17,9%, alimente, cu 14,6%, şi servicii, cu 7,8%. De la începutul anului, rata inflaţiei este de 10%.

Trei sferturi dintre companiile din România au ajustat sau vor ajusta salariile cu inflaţia. Restul mențin bugetul de creşteri salariale stabilit în 2021, arată un studiu PwC. Creșterea medie a bugetului salarial total în 2022 faţă de 2021 este de 9,4%. Cele mai mari creşteri ale bugetului salarial total în 2022 versus 2021 vor fi în sectorul de bunuri de larg consum/distribuţie, adică 13,6% și servicii financiare: 12,8%. Cele mai mici, în în asigurări: 5,6%, şi farma: 6,4%, scrie ZF.

Și Yumm și diet. Încă un business românesc ajunge în SUA. Yummdiet, o platformă de diete personalizate în care a investit şi Andrei Pitiş, discută o rundă de finanțare pentru expansiunea în SUA. Platforma, fondată de Cori Grămescu, a participat la la summitul SelectUSA, de la Washington. Înainte de asta, ajunsee deja la 4.500 de clienţi în Europa, potrivit ZF.

România a ajuns în top 5 cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană şi în primele zece ţări cu dobânzi ridicate din Europa, conform unui studiu eToro. Asta după ce BNR a decis să majoreze dobânda cheie cu un procent la 4,75%. Înaintea României se află Polonia 6,5%, Cehia 7% şi Ungaria 7,75%. Cea mai mare dobândă de referinţă din Europa aparţine Ucrainei 25%, urmată de Moldova 18,5%, Turcia 14%, Belarus 12% şi Rusia 9,5%.     

Economia token-urilor rebase, adică cele care-și updatează algoritmic oferta de criptomonede, a scăzut de la 8 miliarde de dolari la 577 de milioane de dolari, adică o scădere de 92% în 7 luni. Olympus, spre exemplu, a scăzut cu 99%, de la all time high-ul de 1.400$ la 14$, klima dao a scăzut cu 99,9% și wonderland cu 98%. Întâi stablecoin-ul algoritmic US Terra, acum tokenii rebase. Ar trebui să ne ferim de activele digitale care au cuvântul „algoritmic” în descriere? Afli mai târziu.

Acțiune și reacțiune. Din partea aceleiași persoane. Elon Musk, evident. Miliardarul are chef de glume după ce a renunțat să mai cumpere Twitter. Deși îl așteaptă un proces cu platforma de socializare, tot acolo se refugiază. A distribuit pe contul său câte un meme cu el în patru ipostaze. Fiecare cu un mesaj. Vedem împreună cum s-a jucat Musk și ce mesaje au meme-urile.