Numărul locuințelor finalizate scade cu 15%/2024 vs 2023. Antoanela Comșa, deputy CEO, Global Vision: Nu mai există foarte multe terenuri astfel încât să putem să dezvoltăm foarte mult. Eliberarea autorizațiilor de construire, în marile orașe, a început să devină greoaie

• Numărul locuințelor finalizate scade cu 15%/2024 vs 2023.
• Totalul e de 60.787 locuinţe/2024.
• Ponderea locuințelor din mediul rural are +43%, de la 39%.
• București-Ilfov are o scădere de 20%/2024 vs 2023.
• Capitala şi zona limitrofă are 27,9% din locuințele finalizate.
• Urmează Nord-Vest cu 15,1%, Nord-Est şi Centru cu 11,6%.

Numărul de locuinţe finalizate în 2024, la nivel naţional, scade cu 15% față de 2023, iar ponderea celor din mediul rural crește față de cele din zona urbană, arată datele INS.

Locuinţele noi din rural ajung la o pondere de 43%, de la 39% în 2023, iar proiectele finalizate în urban reprezintă 57% din total, de la 61% cu un an înainte.

În Bucureşti-Ilfov numărul de locuinţe finalizate e cu 20% mai mic în 2024 față de 2023. Capitala şi zona limitrofă reprezintă 27,9% din numărul de locuinţe finalizate la nivel naţional. Urmează Nord–Vest cu 15,1%, Nord–Est şi Centru cu 11,6%, respectiv 11,5%.

Ce spune Antoanela Comșa, deputy CEO, Global Vision, pentru Aleph Business?

De ce scade numărul total al locuințelor finalizate și de ce crește ponderea rurală în acest context?

„Cred că este clar că numărul de locuințe, în general, apare în orașele mari. Iar în orașele mari avem următoarele probleme. Nu mai există foarte multe terenuri astfel încât să putem să dezvoltăm foarte mult. Pe de altă parte, eliberarea autorizațiilor de construire, în marile orașe, a început să devină greoaie.

Bucureștiul este efectiv blocat, iar Bucureștiul construia destul de multe locuințe raportat la numărul total al României. Și știm că de 5 ani de zile nu mai avem aprobată nici documentație de urbanism tip PUZ. Astfel încât, pentru orice teren mai mare de 3000 metri pătrați, practic astăzi este imposibil să obținem o autorizație de construire”, spune Comșa.

„La fel, din august anul trecut, nu mai avem niciun aviz de circulație emis de Primăria Capitalei. Ce se întâmplă? Care sunt defectele? Dezvoltatorii se mută pe zonele metropolitane. Zonele metropolitane sunt în general comune, sate, vedem gen Chiajna, Florești la Cluj și așa mai departe.

Și atunci, de aceea, statistica ne spune că ne-a mutat din mediul urban în mediul rural. De fapt, foarte multe apartamente s-au mutat în zona metropolitană. Doar că nici acest lucru nu este un lucru foarte bun. Ok. Suntem în zona metropolitană. Din păcate, de exemplu, zona metropolitană a Bucureștiului nu e dezvoltată. Nu s-au construit, la fel ca și în București, școli, grădinițe, spitale și așa mai departe. Ceea ce va pune o presiune însă pe marile orașe. Astfel încât, sperăm cu toții acum să se deblocheze aceste lucruri”, adaugă ea.

Cum e 2025 pentru dezvoltatorii imobiliari, dar și pentru clienți, în acest context fiscal impredictibil, în incertitudine economicș si în situatia geopolitică actuală?

„Să știți că am observat o reticență la anumiți dezvoltatori, în sensul în care nu știu ce să facă. Sunt atacate autorizații de construire în instanță, ceea ce înseamnă că riști să rămâi fără finanțarea oferită de bancă, în acest moment. Nu știi ce se va întâmpla cu legislația, doar ce s-a modificat, iarăși, legislația ISU va intra în vigoare începând cu 10 mai, anul acesta.

Tu începi o dezvoltare și nu știi unde ajungi. Se dezvoltă probabil în acele zone în care există sprijinul autorităților locale. Citeam deunăzi că, iarăși, vedem în zona Chiajna dezvoltări de zeci și sute de apartamente. Unii dezvoltatori în marile orașe sunt mai reticenți, dar au totuși niște speranțe pentru că, din păcate, vedem și prețuri de vânzare crescute, iar nevoia de locuire, orice ar spune toată lumea, scade în populația României. Nu avem nevoie de locuințe”, spune ea.

„Văd iarăși anunțuri, domnule, o să scadă prețul locuințelor cu 30-50%, nu cumpărați, așteptați. Dacă vă permiteți o locuință, cumpărați-o, pentru că acest lucru nu se poate întâmpla. Întotdeauna avem nevoie de a locui mai bine, mai confortabil, să avem apă caldă și căldură, să nu mai plătim sute de lei pentru utilitățile blocului, să nu trebuiască să schimbăm țevile sau liftul sau mai știu eu ce, să avem spații verzi și atunci nevoia de locuire există.

Avem un spațiu locativ foarte, foarte învechit, mai mult de 50%, este foarte vechi. Este pierzător de căldură și nu ne oferă confortul de care avem nevoie. Iarăși, lumea spune că nu avem nevoie de locuire, avem nevoie. Trăim în case supraaglomerate, avem un număr de metri pătrați, pe cap de locuitori, foarte mic. Și nu toată lumea este proprietară. Toată lumea spune, domnule, 96% suntem proprietari. Așa cum ați spus și dumneavoastră mai devreme, da, sunt foarte multe case în mediul rural, unde, la țară, toată lumea are casa ei. Și mai avem și micii investitori care și-au cumpărat, dar avem și oameni care vin din afară, avem muncitori străini care au nevoie să stea. În marile orașe care sunt centre universitare, avem studenții care vin și au nevoie de locuire pentru că nu avem un suficient număr de camere în campusurile universitare”, adaugă ea.

„Tinerii, copiii noștri, care vor și ei poate să plece de acasă, să stea singuri, au și ei nevoie de o casă, de un apartament în chirie. Deci există nevoie de locuire. Dezvoltatorii speră doar la o predictibilitate și sperăm și noi să avem codul urbanismului aprobat, legea spațiilor verzi și lumea să înțeleagă că nu construim și nu suntem mafie imobiliară. Ne dorim să facem un business, atâta tot”, conchide Comșa.