Cum acoperi costul crescut din constructii? Antoanela Comșa, deputy CEO, Global Vision: Trăim într-o economie mondială, vedem acum și taxele impuse de Trump, vedem taxele pentru oțel și aluminiu și era foarte, foarte clar că prețurile vor crește

• Guvernul aprobă 1,5 miliarde lei pentru proiecte locale.
• Primăriile cer bani din Trezorerie fără plafon fix.
• Municipiile primesc maximum 20 milioane lei.
• Consiliile județene obțin până la 35 milioane lei.
• Statul acoperă din scumpirile din construcții.
• Autoritățile locale rambursează în maximum 10 ani.
• Ministerul oprește banii dacă ratele întârzie.
• Dobânda urcă până la 2% pe an.
• Primăriile riscă să piardă fonduri europene.
• Trezoreria gestionează deja datorii de 2,6 miliarde lei.
• Comunele pot accesa sume nelimitate.
• Dobânzi: ROBOR + 1-2%, rambursare până la 10 ani.
• 14.351 de proiecte sunt în pericol de blocare.
• Neeligibil: 30 mld. lei cheltuieli care nu se decontează din fonduri UE.

1,5 miliarde de lei. Atât scoate Guvernul din Trezorerie pentru a acoperi creșterea prețurilor din construcții. Este vorba despre împrumuturi de urgență pentru autoritățile locale care nu mai pot acoperi creșterea costurilor din proiectele europene.

Doar în ultimii ani, prețurile din construcții explodează, iar bugetele locale nu mai fac față. În acest moment, sunt peste 14.000 de proiecte în derulare în toată țara, cu o valoare de 234 de miliarde de lei. Dar lipsesc din bugete peste 17 miliarde, bani necesari pentru cheltuieli neeligibile și cofinanțări. Fără acest colac de salvare, România riscă să piardă bani europeni și să lase drumuri, spitale și școli neterminate.

Guvernul propune un mecanism rapid: împrumuturi din Trezoreria Statului, cu dobândă variabilă și rambursare în 10 ani. Dar e doar un pansament, nu o soluție. Cine plătește nota de plată? Și cât de eficientă este măsura?

Ce spune Antoanela Comșa, deputy CEO, Global Vision, pentru Aleph Business?

Statul ia aceasta decizie pentru acoperirea costurilor din constructii. Cum impactează asta piața imobiliară din România?

„Piața imobiliară din România traversează un moment nu foarte bun, în sensul în care INS-ul ne-a tot spus de-a lungul timpului, suprafețele autorizate prin noi autorizații de construire au continuat să scadă. Și atunci, astăzi nu avem atât de multe lucrări în privat cât ne-ar trebui aceste lucrări cu statul. Dar mai ales ne trebuiesc aceste lucrări pentru că trebuie să cheltuim banii din PNRR. Noi ca să putem supraviețui economic, avem nevoie de investiții. Dacă aceste investiții nu le realizăm, atunci vom avea foarte mari probleme. Gândiți-vă că avem un deficit comercial, gândiți-vă că nu avem creștere, gândiți-vă că riscăm să intrăm în junk, ceea ce înseamnă dobânzi la care ne vom împrumuta mult mai mari, riscăm să avem iarăși un FMI în țară care să ne impună diverse alte taxe și așa mai departe.

Poate că la momentul în care s-au bugetat aceste lucrări, și acum, bineînțeles, poate că statul ar trebui să se uite și ce sunt aceste cheltuieli neelegibile și dacă într-adevăr se justifică sau nu, pentru că știm cu toții că de multe ori aceste cheltuieli neelegibile ascund și alte lucruri în spatele lor, ar fi trebuit să se ia în calcul aceste creșteri. Constructorii spun de foarte mult timp și atrag atenția că prețurile în construcții cresc, au fost și blocaje la un moment dat, în momentul în care nu se puteau plăti aceste diferențe de cost pentru materialele de construcții. Trăim într-o economie mondială, vedem acum și taxele impuse de Trump, vedem taxele pentru oțel și aluminiu și era foarte, foarte clar că prețurile vor crește”, spune ea.

Peste 14.000 de proiecte publice riscă să nu fie finalizate la timp. Cât de grav este pentru piață, în ansamblu, dacă se blochează modernizarea infrastructurii locale, drumuri, utilități, transport? Se simte deja în interesul investitorilor pentru anumite zone?

„Am văzut deja în piață și la colegii mei interes pentru zonele adiacente nodurilor de autostrăzi, respectiv autostrada Moldova. Gândiți-vă că până acum Moldova a fost sărăcită, să spunem așa, din punct de vedere investiții. Nu contează că vorbim de investiții românești sau investiții străine. De ce? Pentru că atât accesul cu materie primă până la cele investiții, cât și transportul produsului finit de acolo spre piețe de desfacere în vest, nu exista. Făceam din Moldova până la graniță poate 12 ore sau poate chiar mai mult funcție de anotimpuri. Și da, este un interes și a fost un interes și Moldova ar putea să reprezinte, să zicem, un factor de creștere destul de mare pentru economia românească, dacă acolo s-ar realiza infrastructura.

De altă parte, un alt risc este nefinalizarea acestor lucrări. Dacă am atras ceva fonduri pentru aceste lucrări, vom fi nevoiți să le dăm și înapoi. Și vom rămâne cu niște investiții nefinalizate care nu ne vor aduce niciun beneficiu. Eu văd un lucru bun prin faptul că statul s-a hotărât să ajute aceste investiții să fie finalizate. Dar statul trebuie să fie atent că aceste investiții să fie și finalizate. Adică, dacă noi mai avem nevoie, așa cum spuneați mai devreme, de 17 miliarde, dacă eu dau astăzi doar 1,5 miliarde, trebuie să mă gândesc și de unde dau și ceilalți bani. Și poate în loc să împrăștii cei 1,5 miliarde la toate proiectele, îi canalizez spre acele proiecte care știu sigur că se vor finaliza”, adaugă ea.

În contextul incertitudinii politice și economice, ce urmează în imobiliare în 2025?

„Ce am observat în piață, atât din punct de vedere al clienților final și chiar al băncilor, au devenit un pic mai atente. Toată lumea a devenit un pic mai atentă la ceea ce se întâmplă și ceea ce face cu banii. Decizia de achiziție sau de începere a unei lucrări și-a mărit termenul. Astfel încât, spre exemplu, cumpărătorii, de la momentul la care fac o vizită până la momentul la care, într-adevăr, se decid să cumpere un imobil, timpul este undeva crescut la 6-9 luni. Oamenii se tem, nu știu ce va veni, preferă să aibă niște bani în bancă sau poate niște bani chiar în titluri de stat pentru că astăzi să faci o investiție în imobiliare nu-ți mai aduce un randament atât de bun cum era în anii trecuți. Dat fiind că prețurile au crescut foarte mult, chiriile au crescut și ele, dar n-au urmat același trend de creștere, să spunem agresivă, ca și prețul de construcție și prețul de vânzare. Iar titlurile de stat oferite de guvern aduc un randament destul de bun și fără riscuri. Și fără durerea de cap de a sta să faci declarații, să plătești impozite și așa mai departe. Vedem, să spunem așa, o încetinire din punct de vedere al consumatorului final în apetitul pentru imobiliare”, spune Comșa.