• Lucrările de construcții cresc cu aproximativ 12% în primele cinci luni din 2026, iar piața se menține aproape de maxime istorice.
• Construcțiile rezidențiale și infrastructura susțin avansul, cu creșteri de aproximativ 16%, respectiv 14%.
• Constructorii se confruntă cu presiuni tot mai mari, pe fondul costurilor ridicate, finanțării scumpe și incertitudinilor privind fondurile europene.

Piața construcțiilor rămâne aproape de maxime istorice, dar riscurile cresc

Piața construcțiilor din România se menține aproape de maxime istorice și continuă să susțină economia, în ciuda încetinirii altor sectoare. Volumul lucrărilor de construcții crește cu aproximativ 12% în primele cinci luni din 2026 față de aceeași perioadă din 2025, potrivit raportului Colliers privind piața imobiliară din primul semestru.

Construcțiile cresc cu 12% în primele cinci luni

Volumul lucrărilor de construcții crește cu aproximativ 12% în primele cinci luni ale anului. Sectorul se menține astfel printre puținele domenii care susțin activitatea economică.

Cele mai mari creșteri apar în zona rezidențială și în infrastructură, în timp ce segmentul nerezidențial avansează într-un ritm mai lent.

Construcțiile rezidențiale și infrastructura accelerează

Lucrările din sectorul rezidențial cresc cu aproximativ 16%, iar proiectele de infrastructură avansează cu circa 14%.

Infrastructura include proiecte pentru drumuri, căi ferate și spitale și generează în continuare peste jumătate din activitatea sectorului. În schimb, construcțiile nerezidențiale cresc cu aproximativ 6%, pe fondul finanțării mai scumpe și al prudenței investitorilor.

Piața construcțiilor ajunge aproape la dublul nivelului de dinaintea pandemiei

Piața construcțiilor ajunge la un nivel aproape dublu față de perioada de dinaintea pandemiei.

România înregistrează astfel o evoluție mult mai puternică decât media europeană. În ultimul deceniu, volumul lucrărilor de construcții din România aproape se dublează, în timp ce media Uniunii Europene crește doar marginal.

Infrastructura extinde rețeaua de drumuri de mare viteză

România ajunge la peste 1.400 de kilometri de drumuri de mare viteză la începutul anului 2026, față de aproximativ 900 de kilometri înainte de pandemie.

Alți peste 1.000 de kilometri se află în diferite faze de construcție, iar aproximativ 300 de kilometri sunt în etapa de planificare.

Costurile materialelor pun presiune pe constructori

Costurile din construcții cresc din nou, iar prețurile mai multor materiale se apropie de niveluri record.

Cuprul se scumpește cu peste 40% în 2025 și depășește în 2026 pragul de 14.000 de dolari pe tonă. Cererea mai mare pentru tranziția energetică și centrele de date pentru inteligența artificială contribuie la presiunea asupra prețurilor.

CBAM crește costurile pentru anumite materiale

Mecanismul european CBAM aduce costuri suplimentare pentru anumite materiale importate din afara Uniunii Europene.

Estimările inițiale indică un impact de 10-15% asupra costurilor. România importă volume importante de oțel, aluminiu și alte metale, iar scumpirile pot afecta marjele companiilor și interesul pentru proiecte private noi.

Constructorii se confruntă cu presiuni mai mari asupra lichidității

Fluxurile de numerar ale companiilor de construcții devin mai greu de gestionat, în special pe fondul termenelor lung de plată și al costurilor ridicate.

Dobânzile mari cresc, de asemenea, costul finanțării pentru capitalul de lucru. Astfel, chiar și companiile cu un volum ridicat de proiecte pot întâmpina probleme de lichiditate dacă încasările întârzie.

Piața muncii rămâne aproape de maximul istoric

Numărul angajaților din construcții se menține la aproximativ 460.000 de persoane, aproape de maximul istoric.

Costurile cu forța de muncă cresc și după eliminarea facilităților fiscale din sector. Totuși, salariile din România rămân sub nivelurile din alte economii din Europa Centrală și de Est, iar marjele companiilor locale oferă încă o anumită protecție în fața scumpirilor.

Construcțiile ajung la 8,6% din PIB

Construcțiile reprezintă aproximativ 8,6% din PIB-ul României în 2025, cea mai mare pondere din Uniunea Europeană. Media europeană se situează la aproximativ 5%.

Expunerea sistemului bancar crește în același timp. Creditele acordate companiilor din construcții depășesc 54 de miliarde de lei la finalul primului trimestru din 2026, cu circa 16% peste nivelul din anul anterior și aproape dublu față de 2019.

Fondurile europene influențează ritmul construcțiilor

Fondurile europene rămân esențiale pentru evoluția sectorului, în special pentru proiectele de infrastructură.

Unele proiecte de infrastructură rutieră, feroviară și de transport urban riscă să piardă finanțarea europeană. Numai în cazul infrastructurii rutiere, necesarul suplimentar de finanțare ar putea ajunge la aproximativ 10-15 miliarde de euro.

Investițiile publice susțin piața construcțiilor

Investițiile publice susțin în continuare cea mai mare parte a activității din construcții.

Bugetul pentru 2026 include investiții publice de peste 160 de miliarde de lei, finanțate în mare măsură din fonduri europene. Continuarea acestor proiecte depinde însă de stabilitatea politică și de capacitatea României de a atrage fondurile disponibile.

Investițiile private rămân mai prudente

Investițiile private rămân mai rezervate, în condițiile în care inflația se menține aproape de 10%, iar costurile de finanțare rămân ridicate.

Proiectele nerezidențiale și dezvoltările speculative întâmpină cele mai mari dificultăți. O revenire mai clară a economiei este așteptată în 2027, însă ritmul depinde de stabilizarea mediului economic și politic și de continuarea investițiilor europene.

Piața construcțiilor își păstrează potențialul, dar riscurile cresc

Piața construcțiilor își păstrează potențialul de creștere, însă presiunile asupra costurilor, finanțarea scumpă, întârzierile la plată și incertitudinile privind fondurile europene cresc riscurile pentru companii.

Dacă investițiile publice continuă într-un ritm ridicat, sectorul poate rămâne unul dintre principalii susținători ai economiei. O încetinire puternică a proiectelor finanțate de stat ar afecta însă nu doar construcțiile, ci și producția de materiale, transporturile, logistica și serviciile.