CINE CONSTRUIEȘTE ÎN 2025? Antoanela Comșa, deputy CEO, Globan Vision: Am văzut eliminarea beneficiilor lucrătorilor în construcții. România a avut întotdeauna, în ultimii ani, un deficit de forță de muncă. Și trebuie să vă gândiți că forța de muncă reprezintă aproximativ până la 40% din totalul costului pentru un proiect

• 41% dintre dezvoltatori din România estimează o scădere a activității în 2025.
• 70% cred că taxele vor crește.
• Forța de muncă e principala grijă pentru 26% dintre dezvoltatori în Europa Centrală.
• 20% sunt preocupați de costurile ridicate ale construcției.
• 18% văd problema terenurilor scumpe drept una critică.
• În România, 24% se așteaptă la o creștere a pieței imobiliare.
• În Polonia, optimismul ajunge la 40%, iar în Cehia la 45%.
• 58% dintre jucătorii români cred că disponibilitatea activelor va crește.
• 78% spun că infrastructura pentru energie verde este un sector dinamic.
• 12% dintre dezvoltatori văd ESG ca o provocare majoră.
• Se așteaptă ca imobilele conforme ESG să fie cu 15% mai scumpe.
• Noul Cod al Urbanismului aduce schimbări legislative complexe.

Piața imobiliară din România intră în 2025 cu mai multe incertitudini decât speranțe. 41% dintre dezvoltatori cred că activitatea se va deteriora, iar 70% se așteaptă la taxe mai mari, potrivit studiului Deloitte Real Estate Confidence Survey for Central Europe 2025.

Forța de muncă devine o problemă mai mare decât finanțarea, iar costurile de construcție continuă să crească. Sectorul imobiliar se adaptează: 78% văd infrastructura pentru energie verde ca principalul motor de creștere. Cum va arăta piața imobiliară anul acesta și ce trebuie să știe cei care vor să cumpere sau să investească?

Ce spune Antoanela Comșa, deputy CEO, Globan Vision, pentru Aleph Business?

Ce schimbări majore au avut loc pe piața imobiliară în ultimul an?

„Am văzut modificări legislative. În primul rând, am văzut eliminarea beneficiilor lucrătorilor în construcții. România a avut întotdeauna, în ultimii ani, un deficit de forță de muncă. Și trebuie să vă gândiți că forța de muncă reprezintă aproximativ până la 40% din totalul costului pentru un proiect. Orice creștere, orice deviere, are o foarte mare implicație asupra costului și asupra, clar, prețului final. Sperăm cu toții și în ceea ce vedem în vest, sperăm să se întâmple și în România.

Citeam în urmă cu o zi că Marea Britanie vrea să investească în recalificarea oamenilor. Pentru că au un deficit de forță de muncă și nu numai de forță de muncă, cât și de locuințe. Chiar dacă vedem o natalitate scăzută, trebuie să înțelegem că avem, în Europa, o presiune ce vine din imigrație. Lumea are nevoie de locuințe, are nevoie de locuințe noi, la fel și în România. Și ne dorim să putem să vedem și în România astfel de programe.

Din păcate, școlile de meseri au dispărut și atunci salariile sunt comparativ cu salariile din vest mai mici. Și atunci foarte multă forță de muncă calificată migrează spre vest. Acest lucru pune o presiune destul de mare pe prețurile din România, pe prețurile la care putem să construim. Ceea ce, implicit, va duce, credem noi, la o creștere a prețului final”, spune Comșa.

De ce sunt dezvoltatorii români mai pesimiști decât cei din alte țări din regiune?

„Pentru că noi nu avem o stabilitate legislativă. Pentru că vedem modificări și de 20 de ori pe an în ceea ce înseamnă codul fiscal. Pentru că sperăm de atâta timp să avem un cod al urbanismului aprobat, ca să putem să știm ce construim și cum construim. Să nu se schimbe regule pe parcursul jocului, cum spunem noi. Și atunci, da, suntem mai pesimiști.

Atâta timp cât există o stabilitate și atâta timp cât guvernele țărilor din vest îi ajută pe constructori, pe dezvoltatori, îi ajută mediul de business, da, ei pot fi mai optimiști. Din păcate, noi, nu știm ce să ne așteptăm mâine, ce se va întâmpla. Deunăzi, am văzut pe 118 o legislație modificată, da, ce se va aplica din mai. Bineînțeles că ce facem atunci? Eu mi-am făcut niște calculuri, mi-am făcut niște costuri. Tot timpul se schimbă câte ceva la noi și atunci, de aceea, devenim pesimiști”, continuă ea.

Care sunt zonele cu cel mai mare potențial de creștere în România?

„Din punct de vedere al proiectelor, vedem orașe precum Craiova, Iașiul, care se dezvoltă foarte mult, Brașovul deja a devenit o stea, Sibiu este, iarăși, un oraș interesant unde vom vedea, iarăși, dezvoltări. Vedem dezvoltări atât private, cât și publice. Să nu uităm că în Craiova se construiește un spital.

Deci, vedem și orașe secundare ce se dezvoltă. Ca și industrii, sperăm cu toții să dezvoltăm industriile care ne-au consacrat. În primul rând, construcțiile. Construcțiile întotdeauna au fost un factor de creștere. Și au avut o contribuție destul de mare la PIB și ar trebui să fie susținută în continuare. Vrem să creștem și siderurgia, pentru că da, construim și avem nevoie de produse siderurgice. Și vrem să vedem și, poate, și ceva agricultură”, adaugă ea.