Ce se întâmplă în piața creditării? Cristian Istrătescu, vicepreședinte Hubix Equity, pentru Aleph Business: În 2025, cu siguranță, vor crește prețurile

• Piața creditării se confruntă cu un context fără precedent, marcat de anomalii economice, politice și bancare, potrivit lui Cristian Istrătescu, vicepreședinte la Hubix Equity.
• Sectorul construcțiilor este puternic afectat, iar eliminarea facilităților pentru angajați duce la o creștere a costurilor cu forța de muncă cu 16,33%.
• Prețurile locuințelor cresc cu 5,1% – 5,3%, ceea ce înseamnă că un apartament care costa înainte 100.000 de euro acum ajunge la 105.000 de euro.

Într-un peisaj economic marcat de incertitudini și dezechilibre, piața creditării se confruntă cu una dintre cele mai atipice perioade din ultimii ani. De la dificultățile din sistemul bancar până la impactul contextului economic și politic, anomaliile se succed într-un ritm alert și afectează direct sectoare cheie precum construcțiile.

Cristian Istrătescu, vicepreședinte la Hubix Equity, subliniază că tăierea facilităților pentru angajați din acest domeniu generează presiuni semnificative asupra costurilor. Astfel, un dezvoltator imobiliar resimte o creștere de 16,33% a costurilor cu forța de muncă, ceea ce se traduce printr-o majorare a prețului final al locuințelor cu aproximativ 5,1% – 5,3%. Cu alte cuvinte, un apartament care anterior costa 100.000 de euro ajunge acum la 105.000 de euro.

Ce declară Cristian Istrătescu, pentru Aleph Business?

„Pentru cine nu știe, dobânda variabilă este undeva în jur de 7,5-8% în momentul de față. Și din păcate, ce este și mai trist e faptul că nimeni nu-și refinanțează creditele de la un 7,5-8% pe un 4,9% sau 4,7% dacă sunt credite verzi”, spune el.

Care este perspectiva băncilor și a titlurilor de stat?

„Discutam cu top management-ul băncilor, prin divizia noastră HubiX Finance, care se ocupă de creditare. Nu înțelegeam de ce continuă să vină cu dobânzi sub 5% în contextul în care avem Fidelis de 7,5-8%.

Ei bine, răspunsul lor este în linie cu ceea ce credeam și noi, deși nu mă așteptam să fie atât de transparenți față de noi. Nu este profitabil pentru bancă să dea cu 4,7% dobânzi către noi, 4,9% cum au majoritatea băncilor în momentul de față, pentru că au alternativa titlurilor de stat”, spune Istrătescu.

„Și exact cum și eu le-am pus întrebarea, la fel și board-ul băncilor a primit această întrebare de la acționari: De ce nu punem în titluri de stat cu aproape 8%, când acolo sunt și sigure, nu avem neperformante? De ce nu punem în 8% când putem să stăm siguri și să nu mergem în zona asta cu dobânzi mult mai mici?

Ei bine, răspunsul vine tot dintr-o altă anomalie, și anume: în România avem aproape de două ori mai multe credite de nevoi personale și carduri de credit versus media vestului Europei.

Mă uitam pe o statistică: în toate țările din vest, cred că sub 65-70% nu am găsit credite ipotecare, restul, adică undeva la 20-25%, sunt credite de nevoi personale. La noi e exact invers.

Am avut credite ipotecare de 6 miliarde, credite de nevoi personale de peste 10 miliarde, și carduri de credit.

Din păcate, românii nu știu să folosească cardurile de credit. În mod normal, un card de credit poți să-l folosești cu dobândă 0%, dacă știi să-l folosești, dar majoritatea, cred că 9 din 10, intră pe dobânda aia penalizatoare, care este de 25-27-30%”, adaugă el.

Care este strategia băncilor?

„Lipsa educației financiare și această anomalie care este în România duc banca, într-un final, să fie profitabilă, pentru că acordă mult mai multe credite de nevoi personale, care penalizează mai mult clientul și îl încarcă cu o dobândă mult mai mare.

Astfel, atunci când îți acordă un credit ipotecar cu 4,9%, banca îl privește ca un pachet și zice: „Ok, overall totuși este în 8%, la cât ar fi titlul de stat.”

De aceea băncile continuă, pentru o perioadă, să mențină această anomalie, pentru că așa este profitabilitatea în momentul de față, atât timp cât avem credite foarte mari de nevoi personale”, spune Istrătescu.

Care sunt tendințele în 2025?

„În 2025, cu siguranță, vor crește prețurile și nu puțin în imobiliare, în special mă refer la rezidențial nou.

Blocurile vechi pot să rămână flat sau să aibă o creștere ușoară, în special mă refer aici la majoritatea orașelor mari. În schimb, pe locuințe noi, fără dubii, prețurile o să crească și nu o să crească puțin”, spune el.

Care sunt factorii de creștere a prețurilor?

„Gândiți-vă că în contextul în care noi avem o lipsă acută de forță de muncă în construcții, dacă dezvoltatorul nu ar susține din buzunarul lui acea tăiere a facilităților cu care statul a venit, muncitorii ar pleca. Deci este o lipsă acută și atunci vor compensa.

La fel se întâmplă și în IT, la fel se întâmplă și în agricultură. Va trebui patronul să scoată din buzunarul acei bani și prețurile produsului pe care acel patron le vinde o să crească în mod corespunzător. Deci, din păcate, o dată o să avem o creștere de aici”, spune Istrătescu.

„În al doilea rând, avem o inflație. Inflația este de 5,1, foarte mică. Dacă mă întrebați pe mine, inflația cred că a fost mult mai mare în mod real. Avem un 5,1 care este impactul acestor eliminări de facilități. Mai avem, să zicem, creșterea naturală în România este încă sub evaluată masiv și mai trebuie să mai crească câteva procente în idea de a recupera acel gap față de vestul Europei”, adaugă el.

Unde sunt cele mai bune investiții în România?

„Legat de partea de unde investim eficient în România, consider că infrastructura este întotdeauna și o să rămână întotdeauna principalul driver de creștere. Uitați-vă la Sibiu. În momentul în care s-a dat drumul efectiv la autostradă, au crescut cu 18% prețurile de anul trecut. Este în topul creșterilor și gândiți-vă că mai sunt 2-3 ani până se termină efectiv autostrada. Uitați-vă pe Moldova, se construiește.

Am văzut chiar ieri în proiectul de buget că se alocă bani suplimentari pentru transport. 20% crește bugetul tocmai pentru a finanța aceste autostrade, aceste drumuri expres. Și paradoxal, ca o încheiere, cea mai bună investiție o să fie tot în București, pentru că încă avem același primar, avem același autorizații blocate”, conchide Istrătescu.