Cât timp pierzi să construiești? Antoanela Comșa, deputy CEO, Global Vision: Oradea este campionul în emiterea autorizațiilor de construire, tocmai pentru că ei au digitalizat foarte mult acest proces

• Banca Mondială publică raportul Subnational Business Ready 2024.
• Raportul analizează birocrația în 9 orașe din România.
• Oradea dă autorizațiile de construcții în 53 de zile.
• Oradea are un PUG actualizat.
• Iași întârzie proiectele circa 382 de zile, din cauza proceselor manuale.
• Bucureștiul blochează dezvoltatorii 211 zile.
• Din 211 zile în București, 89 de zile sunt pentru aprobarea finală.
• Craiova finalizează recepția lucrărilor în 30 de zile.
• Constanța îi ține pe constructori în așteptare 65 de zile.
• Racordarea la electricitate durează între 6 luni și 1 an.
• În capitală, racordarea durează 317 zile.
• Conexiunea la internet se face în 2 zile în Timișoara și Craiova.
• Apa și curentul întârzie proiectele cu luni întregi.
• Înregistrarea în Cartea Funciară durează între 16 și 21 de zile.
• Înregistrarea în Cartea Funciară e cea mai lentă în Iași și Constanța.

Un raport al Băncii Mondiale, Subnational Business Ready 2024 arată cât durează în realitate să construiești în România și unde se pierd lunile de așteptare.

De exemplu, Oradea este campionul autorizării, cu doar 53 de zile pentru aprobarea unui proiect nou. La polul opus, Iași ține dezvoltatorii blocați timp de 382 de zile, adică de 7 ori mai mult. București este la mijloc, cu 211 zile, iar Cluj-Napoca, orașul cu cele mai mari prețuri la locuințe, procesează o autorizație în 172 de zile.

Dar nu doar aprobările încetinesc piața imobiliară. Racordarea la utilități este un alt impas. În Craiova durează 180 de zile, dar în București poate depăși 317 zile.

Într-o industrie unde timpul înseamnă bani, întârzierile înseamnă costuri mai mari și prețuri mai ridicate pentru cumpărători. Unde se poate construi eficient și unde te blochezi în hârtii?

Ce spune Antoanela Comșa, deputy CEO, Global Vision, pentru Aleph Business?

Cât de mult afectează întârzierile de autorizare costurile finale ale unui proiect imobiliar și ce soluții vedeți pentru accelerarea proceselor de aprobare? Credeți că digitalizarea ar reduce blocajele?

„Cu siguranță! Așa cum spuneați, Oradea este campionul în emiterea autorizațiilor de construire, tocmai pentru că ei au digitalizat foarte mult acest proces. În vest, la fel. Tu știi, apăsând, pur și simplu cu un click, știi, pe terenul respectiv, ce poți să construiești, ce s-a construit înainte sau ce autorizații au existat și așa mai departe. Această digitalizare ar face și munca oamenilor din primării mai ușoară, pentru că ea ar include, cum spuneam, istoricul. De foarte multe ori, avem foarte multe departamente care lucrează pentru o autorizație de construire. Documentația trebuie să meargă la departamentul cadastru. De acolo, să se ducă și la juridic, și la contabilitate, să se verifice foarte multe lucruri.

Această digitalizare ar micșora timpul. Ca și cost, e foarte simplu. Avem costurile de dobândă, avem valoarea banului de astăzi, pentru că, eu, practic, achiziționez un teren astăzi și stau cu niște bani blocați poate un an, doi ani, trei ani, până reușesc să-mi obțin autorizația de construire. Impactul nu este atât de mare, însă, la perioada de obținere de autorizație de construire, pentru că undeva, cumva, dezvoltatorii își iau în calcul această perioadă de obținere a autorizației de construire. Problema apare, exact cum spuneați mai devreme, în ceea ce înseamnă recepția lucrării. Pentru că, aici costurile sunt foarte, foarte mari și pot duce la scumpiri foarte mari pentru proiectele rezidențiale”, spune Comșa.

„Și de ce avem acest lucru? În primul rând, așa cum menționați, utilitățile. Legea îmi spune că eu nu pot să realizez recepția unei lucrări dacă nu am recepția branșamentelor. Nerecepționând lucrarea, tot legea îmi spune că nu am voie să utilizez acea clădire. Deci, nu contează că vorbesc de clădiri rezidențiale sau de clădiri de birouri, eu nu pot să utilizez acea clădire.

Ori, o clădire realizată, care nu este utilizată, în primul rând, se degradează. În al doilea rând, eu am construit acea clădire cu împrumut de la bancă, ceea ce înseamnă că eu nu pot să rambursez creditul la bancă și poate, uneori, mă poate aduce într-o stare, poate și de faliment sau de insolvență, pentru că am niște termene de rambursare cu băncile și acest lucru este foarte, foarte dificil pentru dezvoltători. Și nu avem, să știți că, în studiul acesta, poate că ar fi trebuit inclusă și partea de recepție și de edificare pentru că, vedem și acolo, în piață foarte mari întârzieri între 3 și 9 luni de zile în emiterea recepțiilor și a certificatelor de atestare a clădirilor”, adaugă ea.