BIROUL PERFECT E ZEN. Horațiu Didea, managing partner la Workspace Studio: Acum managementul, mai ales că vrea să aducă înapoi toți angajații la birou, trebuie să fie mult mai inclusiv, atât în stil de management, atât în metodele de management pe care le aplică, cât și în design-ul birourilor

• Pentru 55% dintre români, biroul ideal trebuie să fie „zen”.
• Biroul trebuie să ofere opțiuni flexibile, diverse și ușor de personalizat.
• 23% vor un birou tehnologizat și digitalizat.
• 15% consideră că modul de lucru ideal este într-un birou „nomad”.
• 38% vor un birou în conceptul de „food truck”.
• 26% preferă conceptul „all you can eat”.
• 20% înclină spre un birou în stil „fine dining”.
• 17% vor soluții standard, rapide și eficiente, de tip „fast food”.
• 67% angajați spun că designul biroului le influențează productivitatea.
• 30% vor mai multe spații ergonomice și personalizate.

Angajatorul: Trebuie să vii să lucrezi din nou de la birou, gata cu munca remote!

Angajatul: Ai modernizat birourile?

Aproape 67% dintre angajați spun că designul și facilitățile biroului le influențează productivitatea și satisfacția la job. Pentru 55% dintre români, biroul ideal trebuie să fie “zen” și să ofere opțiuni flexibile, diverse și ușor de personalizat. 23% vor un birou tehnologizat și digitalizat. Iar 15% consideră că modul de lucru ideal este într-un birou „nomad”, adică să poată lucra de oriunde. 38% vor un birou în conceptul de „food truck”, pe care îl pot personaliza în funcție de nevoi. 26% preferă conceptul „all you can eat”, adică resurse și beneficii nelimitate la birou. 17% tind spre soluții standard, rapide, de tip „fast food”, chiar dacă nu sunt neapărat cele mai sănătoase pentru echilibrul lor personal și profesional.

Ce spune Horațiu Didea, managing partner la Workspace Studio, pentru Aleph Business?

Cum poate designul birourilor să influențeze productivitatea și satisfacția angajaților, mai ales că aproape 67% dintre aceștia consideră acest aspect crucial?

„Sunt două aspecte. În primul rând sunt cele hard, ergonomia spațiului, începând de la caracteristicile clădirii, facilități. E foarte importanta distanța față de casă, care e principalul influențator al stării de nesatisfacție a angajatului. Deci dacă trebuie să petreci mai mult de jumătate de oră călătorind spre birou, deja satisfacția muncii și productivitatea scad.

După care, e vorba evident de elementele hard, cum ar fi lumina. O clădire bine luminată natural, o lumină plăcută, e mult mai bună pentru angajați. Zgomotul, dacă zgomotul e prea mare, sau toate facilitățile sunt învechite, iarăși productivitatea scade din motive pur fiziologice și psihologice. De asemenea, mobilierul, cu siguranță, începând de la un scaun de bună calitate până la cabine acustice, canapele confortabile, zone decorate într-un mod plăcut pentru angajați”, spune el.

„Acestea ar fi elementele hard care compun un birou în care oamenii sunt mai productivi, mai motivați și mult mai doritori să vină la birou. Există, după aceea, elementele soft de ergonomie socială și cognitivă, care țin de o amenajare în care tehnologia, dispunerea tuturor pieselor, culorile, să fie gândite să susțină atât munca individuală cât și munca de echipă, cât și munca de comunitate, socializarea întregii comunități. Și aici sunt foarte multe detalii legate de tipologiile de zone, care îi fac pe oameni să fie mai motivați, mai mulțumiți, mai dornici să vină să se integreze în comunitatea echipei și în ansamblul firmei.

Putem vorbi, spre exemplu, de persoane, pentru că sunt oameni care spun că vor să lucreze de acasă. Acum deja e o tendință foarte mare de a aduce înapoi angajații la birou, pentru că s-a constatat că anumite aspecte de productivitate, de control al angajatului, nu de mentorat și așa mai departe, nu pot fi făcute de la distanță. Dar sunt oameni care când vin la birou au nevoie de zone private, de zone care să fie complet gândite pentru munca individuală concentrată, pe care mulți poate nu pot să o facă de acasă sau preferă să o facă de la birou”, adaugă el.

„De asemenea, din ce în ce mai mult munca la birou nu mai e o muncă individuală, e o muncă de colaborare. Și atunci, în munca de colaborare, trebuie să creezi setting-uri în care oamenii să poată lucra împreună, dar în același timp să poată să se dedice și task-urilor individuale fără a fi deranjați de la acestea. La fel pentru zonele de mentorat, la fel pentru socializare.

Deci eu zic că tendințele în momentul acesta sunt ca toate companiile să încerce să creeze zone de socializare mult mai puternice și aici vine și elementul acesta de care vorbiți, de food truck, de flexibilitate în locul în care muncești în cadrul firmei și bineînțeles să îmbunătățească pas cu pas calitatea fizică ergonomică a spațiului. Astea ar fi elementele de bază care fac un birou să fie un spațiu motivant pentru angajați și un spațiu în care organizația să poată să-și transmită mesajul mai bine către angajați!, continuă el.

Ce înseamnă azi o cultură organizațională healthy, care să se vadă implicit în amenajarea spațiilor de birouri?

„În primul rând, motivația angajațiilor și felul în care cultura organizațională se manifestă în spațiu construit se compune din trei elemente. Primul e managementul, stilul de management, după care tehnologia pe care o implementezi, care sunt utilajele pe care knowledge worker lucrează și, în al treia rând, e calitatea spațiului de care am vorbit înainte. Ce s-a schimbat foarte mult față de acum 5 ani este faptul că înainte era un one size fits all, o singură măsură pentru toată lumea, toată lumea se îmbrăca la fel, venea la 9, pleca la 5, birourile erau pentru: aveai 100 de angajați, aveai 100 de birouri, 100 de dulapuri, șapte sălbi de meeting și o zonă de lua masă.

Acum managementul, mai ales că vrea să aducă înapoi toți angajații la birou, trebuie să fie mult mai inclusiv, atât în stil de management, atât în metodele de management pe care le aplică, cât și în design-ul birourilor. Ce înseamnă inclusiv? De la elementele astea vechi pe care le știm, cum ar fi persoane care au disabilităț“i și nu trebuie să faci o diferență sau o segregare între ele. Disabilități putând înseamnă, evident, cele fizice”, spune el.

„Nu știu, nu poți să mergi, nu vezi bine, nu auzi bine. Dar un management inclusiv și un design inclusiv înseamnă să gândești un sistem de management și un spațiu și o tehnologie care să ofere șanse egale de lucru și unei mame singure care are de crescut doi copii și trebuie să vină și la birou, și unui bărbat de 30 de ani care vrea să se afirme și e dispus să muncească 12 ore pe zi de oriunde, și pentru introverți și pentru extroverți. Deci un spațiu și un stil de management care să acomodeze toate stilurile de muncă, toate personalitățile și să creeze sinergii pentru ele, atât din punct de vedere al proceselor de muncă, cât și din punct de vedere al design-ului de birou.

De asemenea, o altă tendință apropo de managementul acesta nou, care încearcă să integreze designul inclusiv și un stil de management care să motiveze mai multe tipologii, mai multe personalități, mai multe feluri de angajați, este și elementul acesta de sustenabilitate și orientare către un design de calitate. Pentru că în spații care sunt sustenabile, care sunt mai aproape de natură, care au un design foarte plăcut, oamenii se simt mai motivați, își doresc mai mult să fie în ele și colaborează mai bine. Deci, ca să închid partea asta, evident că managementul pleacă de la a răspunde nevoilor primare din piramida lui Maslow.

Atâta vreme cât ofer ioamenilor siguranța job-ului și siguranța unui venit stabil și cât mai bun, rezolvi o primă problemă. Dar după aceea, din ce în ce mai mult, managementul își pune problema și trebuie să și-o pună cum răspund nevoilor de validare ale oamenilor, nevoii de aparținere, de apartenență pe care le au oamenii și în spațiul acesta, felul în care metodele de management se îmbină cu design-ul birourilor, e din ce în ce mai important”, adaugă el.