Studiu Up România: Aproape jumătate dintre români aruncă mâncare gătită

• 83% dintre români obișnuiesc să cumpere produse alimentare de câteva ori pe săptămână, dintre care 38% zilnic sau aproape zilnic.
• 46% dintre români aruncă mâncare gătită și este cea mai frecvent irosită categorie alimentară.
• Achizițiile în exces și expirarea produselor sunt principalele cauze ale risipei alimentare (43%).
• 82% dintre respondenți utilizează strategii precum congelarea și depozitarea corectă a alimentelor pentru a combate risipa.
• 53% dintre respondenți admit că tradițiile sau valorile culturale ale familiei în care au crescut îi influențează în consumul de alimente.

Aproape jumătate dintre români continuă să arunce mâncare gătită, potrivit unui studiu realizat de Up România în parteneriat cu Reveal Marketing Research.

Deși frecvența cumpărăturilor alimentare se menține constantă față de anul precedent – 83% fac cumpărături de câteva ori pe săptămână, iar 38% zilnic sau aproape zilnic – risipa alimentară rămâne o problemă majoră.

Mâncarea preparată acasă domină în continuare consumul, dar scade în rândul tinerilor, care preferă mesele în oraș sau comanda la domiciliu. Aceste alegeri contribuie indirect la creșterea cantității de alimente aruncate.

Care e dimensiunea economică și comportamentală a risipei?

Românii se confruntă cu pierderi financiare săptămânale cauzate de alimentele irosite. În timp ce 66% declară că pierd sub 50 de lei, 3% ajung să piardă peste 200 de lei.

Tinerii sunt cei mai afectați financiar, în timp ce persoanele peste 55 de ani reușesc să gestioneze mai eficient alimentele.

Cele mai des aruncate produse sunt mâncarea gătită (46%), pâinea (39%), fructele (28%) și legumele (27%).

Printre cauzele principale se regăsesc cumpărăturile excesive și prepararea unor porții prea mari.

Care sunt diferențele între generații?

64% dintre respondenți recunosc gravitatea risipei alimentare, iar vinovăția este emoția cel mai frecvent asociată cu acest comportament, în special în rândul femeilor și al persoanelor între 45–55 de ani.

Femeile și seniorii se implică mai activ în combaterea risipei, prin obiceiuri precum planificarea cumpărăturilor, congelarea alimentelor sau estimarea porțiilor.

În schimb, tinerii între 25–34 de ani manifestă o deschidere mai redusă față de aceste practici.

Care e rolul educației și al valorilor familiale?

Pentru 46% dintre români, regula de a nu arunca mâncarea se învață în copilărie, mai ales în rândul celor de peste 45 de ani.

Tradițiile familiale și expresiile asociate, precum „gândește-te la copiii flămânzi”, influențează percepția asupra risipirii alimentelor, în special în rândul femeilor și al celor între 35 și 55 de ani.

53% dintre respondenți recunosc impactul valorilor din familie asupra comportamentului alimentar, cu o incidență crescută în rândul celor peste 55 de ani (65%).

Tinerii sunt însă mai puțin influențați de aceste norme.

Gen Z e cea mai predispusă la risipă, dar și sensibilă la presiunea socială

Tinerii între 18–24 de ani raportează cele mai mari niveluri de risipă alimentară, în special la nivelul mâncării gătite, dar sunt și cei care simt cel mai intens presiunea socială de a nu arunca alimente.

34% din această categorie recunosc că simt acest tip de presiune. Deși preferă mesele în oraș și comanda de acasă, ceea ce duce la mai multă risipă, sunt totodată cei care pot fi influențați prin educație și campanii de conștientizare.