ROMPAP: Industria hârtiei și cartonului din România e sub presiunea costurilor energetice și a lipsei de materie primă

• ROMPAP: Costurile mari la energie și exportul de maculatură reduc competitivitatea industriei hârtiei din România.
• ROMPAP: 90% din ambalaje sunt produse local, iar creșterea costurilor afectează întregul lanț industrial.
• ROMPAP: Este nevoie de sprijin energetic, prioritizarea materiei prime și dialog constant între autorități și industrie.

ROMPAP, Patronatul Industriei de Celuloză și Hârtie, atrage atenția asupra unor riscuri majore care amenință viitorul industriei hârtiei și cartonului din România, o ramură strategică pentru economie.

Care sunt problemele structurale?

Industria se confruntă cu două vulnerabilități majore. Prima este costul ridicat al energiei, care în România este semnificativ mai mare decât în alte state europene, și afectează direct competitivitatea.

Energia reprezintă până la 30% din costurile totale de producție, iar eliminarea plafonării prețului la energie pentru această industrie agravează situația. A doua problemă este exportul masiv de maculatură, o materie primă esențială, care limitează accesul producătorilor locali și ridică costurile.

Care e impactul asupra producției locale de ambalaje?

Peste 90% din ambalajele de hârtie consumate în România se fabrică local, astfel încât orice majorare a costurilor de producție se reflectă în prețurile finale, și afectează numeroase sectoare, de la alimentație și retail până la logistică și agricultură.

Industria trece și acum prin presiuni similare, iar unele fabrici sunt nevoite să își întrerupă temporar activitatea din cauza costurilor energetice prohibitive.

Care sunt problemele legate de maculatura și comerțul internațional?

România colectează anual circa 700.000 de tone de maculatură, dar peste 30% din aceasta pleacă la export, în special către Turcia.

În același timp, Turcia impune taxe și restricții care blochează accesul producției românești pe piața sa și menține costuri scăzute pentru companiile interne. Această situație creează dezechilibre care afectează grav competitivitatea industriei locale și amenință locurile de muncă și investițiile.

Care sunt obiectivele de reciclare și provocările lor?

Europa atinge o rată de reciclare a hârtiei de peste 75% în 2024, iar România își propune ținte ambițioase prin Strategia Națională pentru Economie Circulară. Cu toate acestea, exportul masiv al maculaturii face dificilă atingerea acestor obiective, întrucât o resursă vitală pentru reciclare iese din circuitul intern.

În plus, creșterea consumului de hârtie și carton la nivel european pune presiune suplimentară pe disponibilitatea materiei prime.

Sunt necesare un sprijin integrat și o viziune pe termen lung

Industria hârtiei și cartonului din România joacă un rol crucial în economia sustenabilă, iar pentru a-i asigura dezvoltarea este nevoie de măsuri care reduc costurile energetice, protejează accesul la materie primă reciclabilă și întăresc dialogul între autorități și industrie.

România are oportunitatea de a deveni un model regional în reciclare și producție durabilă, dar acest lucru cere decizii curajoase și o strategie pe termen lung.

Care sunt direcțiile recomandate pentru redresare?

Este esențială includerea industriei hârtiei pe lista sectoarelor vulnerabile energetic și implementarea unor scheme de sprijin similare celor din alte state europene.

În privința materiei prime, trebuie dezvoltate mecanisme care prioritizează necesarul intern de maculatură pentru a susține obiectivele de reciclare și economia circulară.

Totodată, dialogul constant între autorități și industrie rămâne fundamental pentru crearea unor politici coerente care echilibrează competitivitatea economică și sustenabilitatea.

Cum se mișcă ROMPAP?

ROMPAP, Patronatul Industriei de Celuloză și Hârtie, reprezintă 23 de companii cu o cifră de afaceri de aproape un miliard de euro și peste 5.000 de angajați direcți.