MFP vine cu Programul-Cheie 7. Dian Popescu, expert în energie: România are o capacitate de stocare a carbonului, de a dezvolta producția de energie pe gaze, a reînființa producția de energie pe cărbune și a aduce-o la o competitivitate

• PC7 susține eficiența energetică în industrie.
• Firmele pot accesa până la 15 mil. euro/proiect.
• Programul acoperă echipamente pentru eficiență energetică.
• Solicitanții trebuie să dețină instalații incluse în EU ETS.
• Solicitanții trebuie să fie înregistrați în România.
• PC7 contribuie direct la obiectivele UE de neutralitate climatică.
• Apelul de proiecte este activ din aprilie 2025 și face parte din PNRR.
• Ghidul solicitantului este elaborat de Ministerul Energiei.

În contextul accelerării tranziției către o economie verde, firmele industriale din România se confruntă cu o dublă provocare: menținerea competitivității și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Programul-Cheie 7 vine ca un răspuns concret la aceste nevoi.

Lansat de Ministerul Energiei în 8 aprilie, PC7 susține modernizarea instalațiilor industriale incluse în sistemul EU ETS, prin finanțări destinate eficienței energetice și tehnologiilor CCUS (captare, utilizare și stocare a carbonului).

Programul oferă granturi de până la 15 milioane euro per proiect, cu intensități de până la 65%, în funcție de dimensiunea companiei. Scopul este clar: reducerea consumului de energie și a emisiilor, în acord cu obiectivele climatice ale Uniunii Europene.

Ce spune Dian Popescu, expert în energie, pentru Aleph Business?

Cum evaluați capacitatea actuală a companiilor industriale românești de a accesa și implementa proiecte prin PC7, având în vedere provocările legate de cofinanțare, complexitatea tehnologiilor CCUS și lipsa de expertiză în eficiență energetică?

„Ați spus un lucru extraordinar de important. Lipsa de experiență. Și dacă dumneavoastră îmi spuneți mie, în acest momen,t că avem cel puțin un mic proiect de dezvoltare în care captăm carbonul și eficientizăm acest Green Deal de care se tot vorbește la Uniunea Europeană, să mi-l spuneți și mie că eu nu-l cunosc. Deși se vorbește de foarte mult timp în lume, deși noi avem capacități de stocare a carbonului intern. Din păcate, trebuie să vă spun că Uniunea Europeană și-a cam dat cu stângul dreptul și sunt haotici. În acest moment ne-a impus acel Green Deal, ne-a impus acele decizii în care să terminăm cu mașinile pe benzină până în 2030. Pe urmă s-a revenit asupra acestor decizii. Vedeți dumneavoastră, acest haos se transmite în industrie și în economia Uniunii Europene. Lumea în acest moment nu mai știe încotro să o ia.

Am introdus și acele CFD-uri, contractele pe diferență. Am făcut o serie de mișcări legislative pe care efectiv le-am tradus de la Comisia Europeană fără să le integrăm la particularitatea fiecărei țări în parte. Dacă mă întrebați pe mine, România are o capacitate de stocare a carbonului, are o capacitate de a dezvolta producția de energie pe gaze, a reînființa producția de energie pe cărbune și a aduce-o la o competitivitate, întrucât captând carbonul și stocând carbonul în zăcămintele pe care România le are, fie că în minele de sare, fie că în structurile geologice după ce s-a extras gazul și petrolul. România n-a făcut nimic în acest sens și ca atare va mai trece o lungă, lungă perioadă de timp și timpul nu ne așteaptă. Trecând în această lungă perioadă de timp, se comută investițiile dintr-o țară într-alta”, spune el.

Ce măsuri ar trebui luate la nivel guvernamental și interinstituțional pentru a asigura predictibilitatea apelurilor de finanțare și crearea unui ecosistem industrial pregătit să răspundă tranziției verzi impuse prin PNRR și EU ETS?

„Toate aceste impuneri nu sunt de acum. Sunt mult mai de mult. Dar revin la ce v-am spus și poate nu s-a înțeles. Fiecare țară are particularitatea ei. Polonia are particularitatea ei. România are particularitatea ei. Nu poți să aplici mot a mot cum iei de la Uniunea Europeană să aplici aceste directive, aceste regulamente. Tu trebuie să te adaptezi și să negociezi, să explici Bruxelles-ului că avem o structură particulară și a energiei și a producției, dar și producției industriale de alte tipuri.

Eu spun un singur lucru. Dacă România urgent nu va trece la crearea mixului energetic, adică cuplarea companiilor energetice de producție, astfel încât să îmbinăm energia verde, pe care tot o impunem și se dau aceste directive europene. Dacă nu mixăm energia, adică să unim companiile în două companii mari, România va avea aceeași problemă. Pentru că noi, având teren agricol, s-au năpustit cu dezvoltarea capacităților solare și eoliene în România, nu a făcut altceva decât să dezechilibreze, iar cerințele Uniunii Europene nu corespund absolut deloc cu ce vrem să facem noi, și din păcate noi plătim economic și industrial toate aceste greșeli care se continuă în România în acest moment”, adaugă el.