Trump amenință cu tarife de 200% pe vin și șampanie din UE. Alexandru Georgescu, expert în relații internaționale: Din perspectiva mea, Donald Trump nu este un maximizator al PIB-ului

• Trump amenință cu tarife de 200% pe vin și șampanie din UE.
• UE răspunde cu taxe pentru produse americane de 26 miliarde €.
• SUA impune deja tarife de 25% pe oțel și aluminiu.
• Trump vrea taxe de 25% și pe mașini europene.
• Von der Leyen: „Tarifele sunt taxe. Afectează afacerile și consumatorii.
• SUA anunță noile tarife până în 2 aprilie.

Viitorul val de tarife vamale al preşedintelui american Donald Trump este pe cale să fie mai bine direcţionat decât barajul pe care l-a ameninţat ocazional, spun consilierii şi aliaţii, o potenţială uşurare pentru pieţele americane cuprinse de anxietate cu privire la un război tarifar total.

Lupta economică dintre SUA și Europa intră într-o nouă etapă. Donald Trump pregătește tarife de până la 200% pe vinurile și șampaniile europene, ca răspuns la o taxă de 50% impusă de UE pe whisky-ul american. Între timp, Bruxelles-ul amenință cu taxe pentru bunuri americane de 26 miliarde de euro. Este acest conflict un simplu joc de putere sau un pericol real pentru piețele globale?

Ce spune Alexandru Georgescu, expert în relații internaționale, pentru Aleph Business?

Care este filosofia administrației Trump în măsurile protecționiste de pe urma cărora și americanii vor avea de pierdut?

„Trebuie spus mai întâi că, într-adevăr, aici este vorba despre un joc de putere, dar cheia negocierii tip Trump este că trebuie să fii dispus să implementezi totuși aceste tarife vamale dacă vezi că nu îți iese jocul și trebuie să ai credibilitate când faci astfel de amenințări. De aceea au și reacționat piețele.

Din perspectiva mea, Donald Trump nu este un maximizator al PIB-ului. Majoritatea oamenilor care îi critică politicele economice, critică presupunând că el ar fi cineva care ar dori să maximizeze PIB-ul. Dimpotrivă, el caută din motive strategice să reechilibreze relațiile economice ale SUA pentru a provoca o reindustrializare internă, mai ales în domenii strategice, care țin și de puterea militară americană”, spune el.

„Dar, în același timp, noi ar trebui să ne gândim la atitudinea administrației Trump față de zona aceasta comercială, ca la un program de redistribuire. Doar că, în loc să faci o redistribuire națională prin intermediul politicelor fiscale, o faci prin intermediul politicelor comerciale.

Pe de o parte, companiile care nu au lanțurile de producție puternic internaționalizate și sunt foarte mult taxate local, beneficiază de pe urma acestor tarife de multe ori. Pe de altă parte, avem și muncitorii sau clasa muncitorilor, care prin intermediul protecționismului, dar și a reprimării migrației, ei au o poziție mai bună de negociere vis-a-vis de deținătorii de capital.

Deci, vedem că, inclusiv când vine vorba de tarifele acestea vamale, chiar dacă spui că, pe ransamblu, scade creșterea economică, vedem că unii câștigă, în timp ce alții pierd. Și dacă ne uităm, dacă am analizat inclusiv la nivelul administrației, cine sunt persoanele conectate sau industriile conectate sau grupurile de lobby conectate, vom vedea că există, așa cum exista și acum o sută de ani, există și acum un lobby puternic în favoarea protecționismului”, adaugă el.

Ce efecte pot avea aceste tarife asupra piețelor financiare?

„Sunt mai multe efecte. Pe de o parte, este clar că dacă scade creșterea economiei anuale, o să ai tot felul de probleme. Pe de o parte, poți să intri în situația în care tu, de fapt, nu te-ai împrumutat la o rată a dobânzii mai mare decât creșterea aceasta economică, deci ești într-o poziție vulnerabilizată economic. Vorbim și la nivelul economiei generale, dar vorbim inclusiv la nivelul unei afaceri, care poate nu o să vadă aceeași creștere an de an, la care se aștepta și prin urmare va avea probleme.

În al doilea rând, multe companii aleg să nu mai investească anul acesta din cauza incertitudinii economice. Poate și-ar fi dorit să deschidă o altă fabrică sau o linie de producție și vor rămâne astfel de investiții de capital. Avem și situația în care, desigur, piețele de acțiune, ați văzut ce s-a întâmplat, au scăzut. În multe cazuri, deși știm din experiența din 2018-2019 că astfel de scăderi pot fi temporare și depind și de mulți alți factori”, continuă Georgescu.

„După cum am menționat, companiile care au lanțurile de producție puternic internaționalizate, care adaugă valoare la fiecare șaibă și componentă, trecând de mai multe ori granița, vor avea cel mai mult de suferit și va depinde foarte mult soarta lor economică, va depinde foarte mult de modalitatea în care reușesc să-și reorienteze lanțurile de producție și rapiditatea cu care vor reuși să transfere costurile acestor tarife vamale, să le transfere consumatorilor, sau să le transfere partenerilor.

Nu în ultimul rând, ar trebui să ne gândim inclusiv la piețele de capital, adică cât de scump vor deveni banii pentru împrumut? Și s-ar putea să asistăm la o situație ciudată. Chiar dacă, în acest moment, americanii ar trebui să aibă probleme pentru că au o creștere economică mai mică, dar, de fapt, dobânzile la care se împrumută americanii au crescut foarte mult în ultimii ani față de situația de acum 13 ani, când ei se împrumutau la o rată negativă, de fapt, la o rată reală negativă. Dar s-ar putea să asistăm, în cazul unei recesiuni globale, la un val de bani care intră în SUA și, de fapt, costurile lor, ca un fel de port sigur în furtuna economică și costurile lor de creditare să scadă chiar foarte mult și să ajute administrația. Dar, din nou, sunt multe componente în mișcare”, spune el.

„Din perspectiva mea, oricum, piața financiară va suferi pe termen scurt și mediu de pe urma acestor tarife. Dacă aceste tarife se vor dovedi stabile în timp, atunci economia se va adapta cu câștigători și cu perdanți. Dacă va continua această incertitudine și acest du-te-vino este la fel de vătămător economic, să zicem așa, ca și cum ai avea, oricum, tarifele mari. Dar, în sine, amenințarea este ceva ce îi stresează pe investitori și pe cei din economia reală”, adaugă el.

Ce oportunități pot găsi România și Europa în acest context?

„Din perspectiva mea, posibilitățile de a câștiga nu sunt foarte numeroase. Poți limita cât de mult pierzi, poți face o substituție. Spre exemplu, Europa discută acum foarte mult despre dezvoltarea industriei de apărare pentru a ține cont nu doar de chestiuni de securitate, angajamente față de Ucraina, dar inclusiv pentru o nouă încercare de a crea o autonomie strategică europeană, care să fie însoțită de autonomie tehnologică și industrială.

Europa are multe lacune dezvoltate în timp, dacă factorii de decizie în sfârșit au voința politică de a reduce decalajul de inovație față de SUA, de a investi în zone strategice, atunci, da, cu siguranță că nu va fi o oportunitate creată de tarifele americane, dar cu siguranță că va fi o schimbare de comportament care va duce la o schimbare în bine pentru Europa. Dar, pentru România, situația este mai clară. Putem suferi și noi economic, dar România este încă în faza de creștere economică pentru a-i ajunge pe alții din urmă”, spune Georgescu.

„Nu trebuie să reinventeze roata. Investiții în infrastructură, investiții în educație, investiții în inovație, avem spațiu în continuare să creștem și avem spațiu, inclusiv, având în vedere faptul că economia noastră nu este foarte mare, inclusiv să ne găsim și noi parteneri economici sau să adâncim relațiile cu partenerii existenți.

Deci, pentru noi, situația nu este atât de gravă, deși, desigur, noi suntem mult mai afectați de incertitudinile economice globale și de perspectivele negative ale investitorilor, fiind considerați, ca multe alte țări, recent ajunse la gradul de înaltă dezvoltare, suntem considerați mai riscanți. Și atunci, cum v-am spus și înainte, foarte mult capital, la fel ca în 2008, 2009, 2010, se va duce către Statele Unite ale Americii. Dar altfel, da, noi nu am ajuns încă în capcana venitului mijlociu pentru o țară, avem în continuare spațiu să creștem și putem continua pe formula actuală de dezvoltare economică, cel puțin încă o perioadă”, conchide el.