România e pe locul trei pe lista exportatorilor europeni de oţel în SUA, care decid să lovească industria UE a oţelului cu tarife. Blocul se laudă cu o ripostă dură la tarifele americane, dar ce s-ar întâmpla dacă lumea întreagă s-ar coaliza împotriva lui Trump?

• Trump impune tarife de 25% pe importurile de oțel și aluminiu, ce afectează și România.
• UE și alte state ripostează cu tarife și măsuri comerciale de retaliere, scrie ZF.
• Statele afectate trebuie să decidă între ripostă, negociere sau decuplarea economică de SUA.

Președintele Trump impune tarife de 25% pe importurile de oțel și aluminiu, măsură care afectează puternic și România. Țara noastră, aflată pe locul trei în rândul statelor UE care exportă oțel în SUA în 2024, nu este scutită de impactul economic negativ al noilor taxe, scrie ZF.

Care sunt țările afectate și reacțiile inițiale?

Tarifele vizează Canada, Australia, Uniunea Europeană și alte state. Inițial, Trump sugerează posibilitatea unei majorări la 50% pentru Canada, dar ulterior renunță la această idee.

Decizia administrației americane survine într-un moment dificil pentru industria europeană, deja afectată de creșterea costurilor energiei, supracapacitatea de producție a Chinei subvenționată de stat și necesitatea accelerării decarbonizării.

Care este reacția UE?

Uniunea Europeană răspunde ferm la aceste tarife și anunță un plan în două etape pentru a introduce măsuri de retorsiune asupra importurilor americane.

Prima etapă, care începe din 1 aprilie, presupune reintroducerea unor tarife suspendate anterior, aplicate pe exporturi în valoare de 8 miliarde de euro.

A doua etapă, planificată pentru mijlocul lunii aprilie, adaugă noi taxe pentru bunuri americane în valoare de 18 miliarde de euro.

Aceste măsuri necesită aprobarea statelor membre ale UE. Totuși, mulți diplomați și reprezentanți ai industriei siderurgice europene consideră că riposta UE trebuie să fie și mai dură.

Blocul comunitar vrea să transmită un mesaj clar că își apără interesele economice, mai ales dacă Trump escaladează conflictul comercial.

Cum evoluează războiul comercial?

Decizia lui Trump reprezintă cel mai recent episod într-un război comercial marcat de amenințări cu tarife, schimbări de strategie și amânări repetate.

În acest context, Comisia Europeană nu exclude posibilitatea unui acord cu administrația americană pentru a tempera efectele acestor măsuri.

Care sunt reacțiile internaționale?

Tarifele lui Trump atrag critici și din partea Australiei. Premierul Anthony Albanese califică măsura drept nejustificată, dar exclude impunerea unor tarife reciproce asupra importurilor americane și consideră că acest lucru duce la creșterea prețurilor pentru consumatorii locali.

Spre deosebire de Australia, alte țări ripostează mai agresiv. China introduce, la rândul său, tarife pe mai multe produse agricole americane, iar Canada anunță un pachet de măsuri comerciale de retaliere și aplică tarife de 25% pe importuri americane în valoare de 155 miliarde de dolari. Deja, o primă listă de bunuri de 30 miliarde de dolari este taxată suplimentar.

Care sunt opțiunile strategice pentru statele afectate?

Editorialistul Financial Times, Martin Sandbu, analizează posibilitatea ca țările afectate să caute alternative pentru a reduce dependența economică de SUA.

Deși multe state consideră că exporturile către SUA sunt vitale, Sandbu susține că majoritatea economiilor globale sunt mai puțin dependente de comerțul american decât se crede.

În fața unei politici comerciale agresive a lui Trump, statele trebuie să decidă cum reacționează: să răspundă prin măsuri similare, să negocieze concesii cu SUA sau să încerce să își diversifice piețele pentru a nu mai depinde de economia americană.

În opinia lui Sandbu, opțiunea decuplării de economia americană rămâne una viabilă și nu trebuie ignorată de strategi.