Mercosur, noul vis urât al fermierilor români: „Ne cataloghează pe noi fermierii că ne opunem la orice, dar în România nu am identificat nicio piaţă care să ofere avantaje semnificative pe termen de 20 de ani”

• Acordul UE-Mercosur generează temeri în rândul fermierilor europeni, inclusiv din România, cu privire la concurența neloială din cauza costurilor mai mici de producție și normelor mai puțin stricte din țările Mercosur, scrie ZF.
• Fermierii români se tem de pierderi în sectoare precum cereale, carne de pasăre și vită, din cauza importurilor ieftine din Mercosur, care poate afecta prețurile și competitivitatea industriei interne.
• Comisia Europeană vede acordul ca o oportunitate economică, dar fermierii cer protecție pentru a evita efectele negative asupra pieței și standardelor de producție europene.

Fermierii europeni, inclusiv cei din România, sunt îngrijorați de impactul acordului de liber schimb dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay), scrie ZF.

Ei consideră că acest acord creează o concurență neloială pentru sectorul agricol european, deoarece produsele din Mercosur sunt mai ieftine din cauza costurilor de producție reduse și a normelor mai puțin stricte.

Ce spune Ionel Arion, preşedintele Federaţiei Pro Agro?

„Acest tratat comercial va avantaja ţările cu industrie puternică şi mare: Germania, Italia, Franţa, Spania. Alte două ţări care ar fi avantajate pentru sunt Finlanda şi Suedia, pentru că ar importa mai ieftin mâncare. (…) UE este catalogat cel mai mare procesator şi cel mai mare exportator de mâncare, vrea să devină un importator? Punem accent pe înverzire şi vrem să aducem produse agricole şi alimente din zone unde se ard păduri amazoniene pentru producţia de materii prime şi alimente ultraprocesate?”, spune el în urma discuțiilor de la Bruxelles la care a fost prezent.

Care sunt preocupările legate de standardele de producție și competiția neloială?

Fermierii români și europeni sunt îngrijorați de diferențele mari între standardele de producție din UE și cele din Mercosur, în special în privința subvențiilor, normelor de mediu și sociale mai puțin stricte în statele din America de Sud.

Acest lucru generează un dezavantaj economic semnificativ pentru producătorii europeni. De exemplu, în Mercosur, porumbul este produs cu 100 de euro mai ieftin pe tonă, iar soia și porumbul sunt modificate genetic, ceea ce oferă un avantaj considerabil față de producția europeană.

Care sunt problemele legate de organismele modificate genetic?

În UE, organismele modificate genetic sunt reglementate strict, iar fermierii europeni se întreabă de ce nu le sunt permise să le cultive, în timp ce produsele modificate genetic din Mercosur pot fi importate. Această întrebare a rămas fără un răspuns clar din partea autorităților europene.

Care este impactul asupra pieței cerealelor?

Se estimează că producția de cereale din România și Europa poate suferi pierderi mari din cauza importurilor masive de porumb, sorg și orez din Mercosur, unde prețurile sunt mult mai scăzute. Acest lucru poate afecta siguranța financiară a fermierilor europeni și competitivitatea industriei interne, inclusiv sectorul de procesare a cerealelor.

Care este impactul asupra piețelor de carne de pasăre și de vită?

Fermierii români se tem că piața cărnii de pasăre va fi puternic afectată, în special pentru cei care asigură o mare parte din consumul intern și exportă în UE. Este posibil ca din cauza concurenței cu produsele din Mercosur, care sunt mai ieftine, să se ajungă la falimente și pierderi de locuri de muncă, estimându-se că 70.000 de locuri de muncă din industria cărnii de pasăre ar putea fi afectate.

Carnea de vită este fi și ea afectată, mai ales că România are cel mai mare efectiv de Black Angus din UE. Produsele din Mercosur ajung în Europa la prețuri mult mai mici, iar acest lucru creează o competiție neloială pentru fermierii europeni. Investițiile realizate în acest sector, inclusiv fonduri europene, pot fi periclitate.

Cine are de câștigat din acest acord?

Acordul aduce beneficii sectorului auto și farmaceutic din UE, prin eliminarea taxelor vamale pentru exporturi, iar întreprinderile europene economisesc taxe de 4 miliarde de euro anual. Se promite ca acordul să contribuie la combaterea despăduririlor și schimbărilor climatice, în linie cu angajamentele de durabilitate ale UE.

Acordul trebuie să fie ratificat de cel puțin 15 state membre ale UE, ce reprezintă 65% din populație, și aprobat de Parlamentul European. În ciuda opoziției fermierilor din România și alte state, există presiuni politice pentru ratificarea acestuia. Fermierii se tem că vor fi neglijați în fața intereselor economice și politice ale altor sectoare din UE.

Care sunt provocările pentru autoritățile române și fermieri?

Ionel Arion subliniază că autoritățile române, inclusiv europarlamentarii, nu au luat în considerare în mod adecvat impactul asupra fermierilor, iar poziția oficială a României nu este încă clară. Fermierii români trebuie să lupte pentru a proteja interesele lor și ale industriei alimentare naționale.