• Premierul Ilie Bolojan anunță creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani și extinderea vechimii necesare pentru pensionare la 35 de ani.
  • Pensia magistraților urmează să fie limitată la 70% din ultimul salariu net, pentru a reduce inechitățile față de alte categorii de pensionari.
  • Reformele vizează îmbunătățirea calității justiției și rezolvarea inechităților sociale și are în vedere diferențele mari între pensiile magistraților și ale altor pensionari.

Premierul Ilie Bolojan anunță creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani, față de 48 de ani, vârsta actuală de pensionare posibilă după 25 de ani de vechime.

De asemenea, propune creșterea vechimii necesare pentru pensionare la 35 de ani, iar pensionarea anticipată reduce pensia cu 2% pe an.

Ce spune Ilie Bolojan?

„Legat de vârstă şi de vechime, propunem creşterea vârstei de pensionare şi intrarea şi în sistemul de justiţie la vârsta de pensionare standard de 65 de ani. De asemenea, faţă de vechimea pe care astăzi o prevede legea de 25 de ani, ceea ce permite pensionarea la 48 de ani, propunem o creştere a vechimii după care te poţi pensiona la 35 de ani. Asta înseamnă că există posibilitatea ca un magistrat care lucrează de la început în sistemul de magistratură din România să iasă la pensie mai repede dacă doreşte, dar nu la 48 de ani ci la 58 de ani.

Titlurile zilei

Averile miliardarilor cresc accelerat
CE URMEAZĂ PE BVB?
Memecoins exploatează tragedia lui Charlie Kirk
Aurul scade cu 0,5% la 3.671 dolari pe uncie
DRUID AI OBȚINE 32 MIL. DOLARI FINANȚARE

Aceste prevederi sunt de natură să crească vârsta de pensionare, să elimine această inechitate şi să avem toţi magistraţii, azi avem din păcate o mică parte care au preferat să rămână să lucreze şi le mulţumesc pentru că au optat să rămână în sistem şi să lucreze după vârsta standard de pensionare, în activitate. Deci vom avea practic întregul corp al magistraţilor în activitate la maturitatea vârstei profesionale şi eu cred că în anii următori se va vedea acest lucru prin calitatea activităţii de justiţie din România, prin sentinţe unitare, prin mai multă celeritate şi în general prin îmbunătăţirea cadrului în care funcţionăm.

Am făcut o analiză a sistemelor de pensionare din țările UE. În afară de ușoare diferențe care sunt pot să spun că vârsta de pensionare este de 65 de ani în aproape toate țările UE. De asemenea, în ceea ce privește pensia, majoritatea țărilor au un procent care se referă la valoarea salariilor încasate în ultimii ani de activitate, 4-5 ani. Din această medie, există calculcat procente. În unele țări avem sistem de plată total contributiv.

În această situație, am făcut o propunere care ține cont de acest principiu de bază de contributivitate dar și de formulele din legistația românească și de deciziile CCR: propunerea este ca valoarea pensiei să fie de maxim 70% din ultimul salariu net, subliniez. O valoarea care oricum este la nivel superior a situației din țările UE. Calculul efectiv se face raportându-se la veniturile brute. Un procent de 55% din venitul brut în ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net”, spune el.