- Fondul pentru înarmare va fi folosit doar pentru arme produse în UE.
- 150 mld. € vor fi cheltuite doar pe arme fabricate în ţări membre.
- Bruxelles vrea să reducă dependența de SUA.
- Comisia Europeană vrea să dezvolte industria de apărare autohtonă.
- Monitorul Apărării: România nu are niciun plan pentru apărare.
- Singurul plan e creşterea cheltuielilor pentru apărare.
- Politicienii nu pleacă de la nevoile soldatului care intră în tranşee.
- Armata României are circa 70.000 de militari în activitate.
Schimbare totală de paradigmă: Statele membre ale UE nu vor putea cheltui cele 150 de miliarde de euro din noul fond de apărare pe arme produse în SUA. Bruxelles-ul vrea să crească rapid securitatea continentului, dar şi să dezvolte industria de armament autohtonă.
Advertisment
Comisia Europeană propune contractarea unor împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro, garantate de bugetul UE, pe care statele membre să le poată folosi pentru achiziţia de armament, parte a unui efort comun al capitalelor europene de a-şi consolida rapid apărarea ca reacţie la revenirea lui Donald Trump în funcţia de preşedinte al SUA.
Deci banii vor fi cheltuiţi doar pe arme fabricate în ţări membre ale UE şi în alte state europene cu viziuni similare, precum Regatul Unit, Norvegia şi Elveţia.
Titlurile zilei
Ce spune Florin Jipa, editor-șef, Monitorul Apărării și Securității, pentru Aleph Business?
Poate Europa sa isi reduca dependenţa de SUA?
„Poate, dar este și nevoită să-și reducă dependența. Vedem în acest moment că există o ruptură, cel puțin la nivel economic, între Europa și Statele Unite. Însă, din ce în ce mai mult se vorbește și de o ruptură la nivel militar. Persoane din anturajul lui Biden, inclusiv șeful Pentagonului, vicepreședintele JD Vance, au vorbit despre necesitatea retragerii cel puțin a unei părți din trupele americane din Europa. Sunt și amenințări mai voalate. Deci este clar că, pe termen mediu, Europa trebuie să se descurce singură. Vedem ce se întâmplă cu Ucraina, unde militarii ucraineni nu au rachete americane. Degeaba ai sistemul Patriot, degeaba ai sistemul Heimers, dacă n-ai rachete pentru ele și nici posibilitatea să ajungi la ele”, spune Jipa.
Premierul Portugaliei, săptămâna trecută, declara că țara nu va mai cumpăra aeronave F-35, se orientează către aeronave europene, posibil cele făcute de Dassault în Franța, Rafale. Sunt multe, multe schimbări în acest moment și este clar că industria europeană trebuie să își asigure echipamentele aici, în Europa. De fapt, ține și de securitatea folosirii acelor echipamente. România este printre puținele țări care nu au pus accent pe acest lucru în ultima perioadă și e posibil că acest lucru să se schimbe și la noi. Și mai spun un singur lucru.
Anul trecut, țările din Uniunea Europeană au avut în buget al apărării de 350 de miliarde de euro, dintre care 20% au mers pe înzestrare, deci aproximativ 70 de miliarde de euro anul trecut au fost cheltuiți pe echipamente militare. E normal că această piață uriașă să fie dezvoltată în Europa. Am văzut că Italia și-a făcut o strategie. Industria auto cu industria de apărare și cu industria spațială vor fi cumva puse împreună. În Germania, compania Volkswagen vrea să producă inclusiv echipamente militare, deci este clar că vom vedea multe schimbări în viitor”, adaugă el.
România nu are niciun plan pentru apărare. Ce politica de securitate mai are Romania?
„România are o strategie a industriei de apărare. Ministerul Apelor Naționale are o strategie a achizițiilor militare, din păcate cele două strategii nu au fost făcute împreună. Trebuia să avem o singură strategie, fiindcă e o singură apărare, nu sunt două apărări, una la Ministerul Economiei și una la Ministerul Apărării. Ministerul Apărării Naționale a făcut achiziții în ultimii șapte ani de când are buget, cel puțin în legea bugetului de stat de 2%, deci are ceva mai mulți bani, a făcut achiziții de peste 17 miliarde de euro, a semnat contracte, 13 miliarde vin cu companii din Statele Unite”, spune Jipa.