E deficit de soluții? Aurelian Dochia: România are un deficit comercial de zeci de ani

• Deficitul comercial urcă la 35,1% în ianuarie-februarie 2025.
• Exporturile cresc cu 0,7%, până la 15,15 mld. €.
• Importurile urcă cu 8,2%, pâna la 20,76 mld. €.
• Mașinile și echipamentele au o pondere de 45,5% din exporturi.
• Exporturile extra-UE ajung la 4,5 mld. €.

Deficitul balanței comerciale al României urcă în primele două luni din 2025 la 5,62 mld. euro. Plus 35,1% față de aceeași perioadă a anului trecut, arată datele INS. Exporturile cresc ușor, cu 0,7%, până la 15,15 mld.euro, în timp ce importurile accelerează cu 8,2%, până la 20,76 miliarde euro.

Mașinile și echipamentele de transport au o pondere de 45,5% din exporturi și 34,4% din importuri. Urmate de alte produse manufacturate, 28,2% la export și 28% la import. Schimburile comerciale cu țările UE27 reprezintă peste 70% din total. 10,65 miliarde euro la export și 14,78 miliarde euro la import. Restul de aproape 30% revine relațiilor comerciale extra-UE, cu exporturi de 4,5 miliarde euro și importuri de 5,98 miliarde euro.

Ce spune Aurelian Dochia, analist financiar, pentru Aleph Business?

Deficitul comercial al României se adânceste

„Din păcate, discuția asta privind deficitul bugetar revine de fiecare dată când se publică datele statistice pentru o nouă perioadă, iarăși vedem o creștere a deficitului bugetar. Și, de fapt, România are un deficit comercial, un deficit al balanței externe comerciale de câteva zeci de ani de zile. Noi n-am avut un excedent în această direcție de foarte multă vreme. Și până acum, deși discutăm și ne alarmăm de fiecare dată, deficitul a crescut.”

„Motivul pentru care crește acest deficit, deși toată lumea se uită la comerțul exterior, la cât importăm, la cât exportăm, dar acest dezechilibru și deficit foarte mare și în creștere vine în primul rând din faptul că am atras capital în ultima vreme, mai ales sub formă de împrumut, și mai ales sub formă de împrumut guvernamental, prin creșterea deficitului bugetar. Bugetul anul trecut a avut 8,6% din produsul intern brut. Sunt zeci de miliarde de euro care au fost atrași drept finanțare pentru acest deficit. Și aceste zeci de miliarde de euro, pe partea de balanță comercială, se văd în deficitul balanței comerciale.”

„Și mecanismul ăsta prin care, de la an la an, am crescut deficitul comercial și ne-am îndatorat pentru a consuma mai mult, a dus la situația la care suntem acum, în care în primele două luni ale anului avem o creștere cu 35% a deficitului, care este foarte îngrijorătoare, mai ales în condițiile în care anul 2025 se anunță extrem de încet pe tot ce ține de comerț exterior. Am văzut jocul tarifelor care a fost început în Statele Unite acum câteva săptămâni. Chiar dacă ultima veste este că s-a amânat aplicarea tariferului pentru 90 de zile de către Statele Unite, asta nu poate să ne liniștească foarte mult, pentru că incertitudinea rămâne și nu știm în ce măsură economia europeană, în primul rând și în mod direct economia românească, nu vor fi afectate de aceste tarife, ceea ce înseamnă că exporturile ar putea să se contracte foarte puternic.”, spune Aurelian Dochia, analist financiar.

Ce urmează pentru economie?

„În condițiile astea exporturile se contracte foarte puternic, nu vom mai avea nici măcar performanța pe care am avut-o până acum în materie de exporturi, pentru că trebuie să observăm că și în perioada asta exporturile nu au scăzut, au crescut, chiar dacă mult mai încet decât importurile, dar au crescut și exporturile. Însă în cazul intervenției unui război comercial, așa de tarife comerciale cum se conturează pentru anul 2025, s-a luptat ca să avem chiar o contracție a exporturilor. E adevărat că o contracție a exporturilor va duce și la o diminuare a importurilor, pentru că o bună parte din importuri sunt importuri de producție. Ele sunt făcute pentru a, știu eu, asambla produse finale în România, materii prime și energie și așa mai departe.”

„În cazul în care apare o contracție, o recesiune despre care s-a început să se vorbească în zona economică, dacă apare așa ceva, probabil că vom avea și o contracție în zona importurilor. De asemenea, o corecție foarte rapidă se poate produce prin devalorizarea cursului monedei naționale, numai că asta ar avea consecințe foarte dureroase pentru noi toți. Ar putea să ducă atât la creșterea inflației, cât și la multe turbulențe pe piețele financiare. Deci există riscuri foarte mari care vin din acest an periculos 2025 și este păcat că România a fost prinsă de picior greșit.”

„De altfel, am discutat în nenumărate rânduri, chiar și în anul trecut, de vulnerabilitățile pe care le dezvoltă o națiune la nivel economic pe care am mers noi până acum. Am ajuns la punctul ăsta în care acele îngrijorări tind să se materializează. Primele date pe care le avem în anul 2025, deja deficitul bugetar ar putea să depășească și anul ăsta ținta de 7%. Am putea să avem un deficit mult mai mare, pentru că suntem într-o situație în care cheltuielile bugetare nu pot să fie contractate brusc. Majoritate din aceste cheltuieli sunt cu salariile și cheltuieli sociale, cu pensiile și asistență socială. Capitolele astea nu pot să fie diminuate”, adaugă el.

Cum vedeți economia în 2025 per total?

„Singurele cheltuieli care au fost în trecut reduse în momente din astea de criză au fost cele cu investițiile. Evident că nimeni nu vrea o reducere a cheltuielor de investiții. Avem niște proiecte foarte importante care sunt în derulare și care ar trebui să fie finalizate. Din acest motiv, anul 2025 depinde foarte mult de cum vor evolua veniturile bugetare. Și deja știm că bugetul e construit pe un procent de creștere economică care devine în momentul de față, începe să pară puțin realist. Asta înseamnă că veniturile bugetare nu vor fi la nivelul prevăzut în proiectul de buget și asta inevitabil înseamnă că vom avea un deficit mai mare decât cel de 7%.”

„Și întrebarea mare este cum vom finanța acest deficit în 2025 când vedem deja că piețele financiare internaționale sunt foarte, foarte nervoase. Foarte multe economii mari, inclusiv cea a Statelor Unite, au definitivat deficite foarte mari ca și noi. Iar obligațiile pe care le avem la buget, inclusiv dobânzile, au ajuns la nivele îngrijorătoare. Dobânda care a ajuns la 3% din produsul intern brut este al treilea mare capitol de cheltuieli din bugetul României după salarii și asistente sociale pensii. Și situația asta, din păcate, nu este tipică României. Sunt țări și în Europa și în lume în general care sunt într-o situație similară și asta înseamnă că toate aceste țări se vor adresa piețelor financiare internaționale pentru a obține finanțare. Concurența va fi mare și probabil că dobânzile la care ne vom finanța, speranța că aceste dobânzi vor scădea, va trebui să fie anulată.”, adaugă el.

Ce trebuie să sprijine Guvernul prioritar și per total?

„Vom avea dificultăți în acest an, din păcate. Și singura măsură pe care o poate lua Guvernul este să încerce să controleze cheltuielile bugetare și deficitul bugetar. Nu stă în puterea Guvernului să facă miracole în economie, dar responsabilitatea Guvernului, cred eu, este în primul rând legată de controlul cheltuielilor bugetare și să caute chiar și mici economii pe care le poate realiza și să nu mai vină cu propuneri de majorare de salarii care sunt nesustenabile. Anul trecut au crescut salariile în sectorul bugetar cu vreo 23%. Este evident că este nesustenabil pe termen lung și mediu cu asemenea creștere. Deci s-a terminat cu campania electorală, trebuie ca anul ăsta să începem să ne gândim, deși e un cuvânt care politic este ucigător, dar trebuie să ne gândim la măsuri de austeritate.”, spune Aurelian Dochia, analist financiar.

Ne încadrăm în ținta de 7% din PIB?

„Am primit multe asigurări de la oficiali guvernamentali că în 2025 nu vom avea măriri de taxe. Dar situația s-ar putea să se înrăutățească destul de repede și asta înseamnă că undeva în toamnă vor putea să înceapă niște discuții. Dacă nu, în 2026 eu cred că este cert că va trebui să ne confruntăm cu această eventualitate. Și știu foarte bine, suntem de acord cu toții că orice măriri de taxe în momentul ăsta ar putea să impieteze asupra economiei, ar putea să reducă ritmul de creștere a economiei și să accentueze chiar tendințele recesioniste. Însă, situația bugetului așa cum ajunge și cum se conturează în viitor nu mai permite amânări în direcția asta. Trebuie să ajungem la o echilibrare și trebuie să recunoaștem totuși că România, în comparație cu celelalte țări europene, are un nivel de impozitare mult mai scăzut. Și nu putem să avem pretenții, să avem servicii la nivel european în condițiile în care plătim mult mai puțin”, zice el.