Deficitul bugetar al României, în termeni ESA, urcă la 9,3% din PIB. Radu Mușetescu, profesor ASE: Este un decalaj care, într-un anume sens, nu se rezolvă pe termen scurt

• Deficitul bugetar cash este de 8,65% din PIB în 2024.
• Diferențele între cash și ESA provin din metodologii distincte.
• ESA include datorii neplătite și ajustări ale dobânzilor la termen.
• România are cel mai mare deficit bugetar din UE.
• Urmează Polonia cu un deficit de 6,6% și Franța cu 5,8%.
• Gradul de îndatorare al României este de 54,8% în 2024.
• Doar 6 state din UE raportează excedente bugetare în 2024.
• Zona euro reduce deficitul de la 3,5% în 2023 la 3,1% în 2024.
• Deficitul mediu în UE scade la 3,2% în 2024.
• 12 state UE au deficite bugetare de peste 3% din PIB.
• Estonia are cea mai mică datorie publică: 23,6% din PIB.
• Grecia rămâne cea mai îndatorată țară din UE, cu 153,6%.
• Ministerul Finanțelor promite un deficit de 7% din PIB în 2025.

România înregistrează cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, potrivit Eurostat. Cu un minus de 9,3% din PIB, calculat după standardul european ESA, România depășește cu mult pragul de 3% recomandat în UE. În comparație, Polonia are un deficit de 6,6%, Franța de 5,8%, iar Slovacia de 5,3%. Situația României este agravată de diferențele dintre metodologia europeană și cea națională (cash), precum și de datoriile acumulate și dobânzile neplătite. Ministerul Finanțelor promite, totuși, o corecție a deficitului spre 7% în 2025. 12 state membre au deficite de peste 3% din PIB. Statele care nu raportează deficit sunt Danemarca (+4,5%), Irlanda şi Cipru (ambele +4,3%), Grecia (+1,3%), Luxemburg (+1) şi Portugalia (+0,7%). În zona euro, deficitul bugetar scade de la 3,5% în 2023 la 3,1% în 2024, în timp ce la nivelul UE, corecţia este de la 3,5% la 3,2%. România are un grad de îndatorare de 54,8%. Cele mai ridicate îndatorări din UE sunt în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franţa (113%), Belgia (104,7%) şi Spania (101,8%).

Ce spune Radu Mușetescu, profesor ASE, pentru Aleph Business?

Care sunt principalele cauze structurale și conjuncturale care duc la un deficit bugetar record de -9,3% din PIB în 2024 în România?

„Într-adevăr, România are o cauză structurală, adică pe termen lung, în sensul încasările statului român sunt mai mici decât cheltuielile statului român și acest lucru este pe termen lung. România, într-un anume sens, este într-o poziție inedită, fiindcă încearcă să combine o fiscalitate redusă cu un stat, să-i zicem așa, generos din punct de vedere, cel puțin al salariilor în sectorul bugetar și al cheltuielor în sectorul bugetar. În consecință, este un decalaj care, într-un anume sens, nu se rezolvă pe termen scurt, ci trebuie cumva adresat printr-o strategie pe termen lung. În al doilea rând, cum ați spus foarte bine dvs., sunt cauze conjuncturale. Într-adevăr, am avut și încă avem un an electoral, iar guvernele României au supralicitat, au crescut în mod abrupt, să zic așa, salariile în sectorul bugetar. O creștere de peste 20% într-un an este ceva, într-adevăr, inedit. În consecință, în acest an 2025, și iată că s-au acumulat cele două cauze structurale și conjunturale, fapt care ne-a dus, într-adevăr, la un nivel record al deficitului bugetar”

„În mod real, suntem, cum să zic, la un nivel comparabil cu țări precum Malawi sau Sri Lanka, care denotă, în opinia mea, o lipsă a calității, să zicem așa, planificării bugetare. În momentul în care iei decizii de a cheltui ad-hoc, pe termen scurt, în funcție de conjuncturi, este clar că, în acel moment, piețele financiare, creditorii internaționali, încep să-și pună întrebări cu privire la capacitatea ta de a-ți onora obligațiile pe care ți le asumi”, spune el.

Cum evaluează riscul de destabilizare macroeconomică și pierdere a încrederii piețelor față de România?

„Din punctul de vedere al datoriei publice, eu consider că suntem în niște limite absolut rezonabile, nu ieșim cu nimic în evidență din acest punct de vedere. Dar, într-adevăr, această, să-i spunem, incoerență și lipsă de orizont pe termen lung, face ca piețele financiare, în esență, să înceapă să aibă o neîncredere cu privire la capacitatea ta de a-ți onora obligațiile. Atenție, când un stat se împrumută, el nu se împrumută pe o lună sau cinci luni. Obligațiunile guvernamentale au scadențe de cinci ani, zece ani, treizeci de ani chiar. În consecință, investitorii și creditorii internaționali, în acest context, își pot ridica această întrebare dacă această lipsă de disciplină bugetară poate genera, la un moment dat, în viitor, lipsa de capacitate de a-ți plăti obligațiile. În consecință, această situație se va manifesta, în mod evident, în costul pe care acești creditori internaționali ți-l solicită pentru a te credita. Și, în consecință, după cum deja a început să se manifeste, România începe să plătească niște dobânzi mai mari decât ale unor țări, să le spunem, vecine sau comparabile, din punct de vedere al modelului economic cu noi, tocmai fiindcă îi lipsește această disciplină bugetară financiară”, adaugă Radu Mușetescu, profesor ASE.

Ce reforme sau ajustări bugetare trebuie implementate pe termen scurt și mediu?

„Da, este o întrebare de 100 de puncte. Cine are capacitatea să răspundă la această întrebare și nu numai să răspundă, ci să și o implementeze, ar putea, să zic așa, fi declarat un economist extraordinar. Într-adevăr, cred că, dincolo de economie, fiindcă cifrele sunt clare, trebuie fie să-ți crești încasările, fie să-ți reduci cheltuielile, va trebui o voință politică semnificativă pentru a lua asemenea măsuri”

„Dincolo de aceste constrângeri, trebuie punctat faptul că mai există și niște constrângeri internaționale, adică România, în momentul în care își fixează un anumit nivel de fiscalitate, nu o face pe cont propriu singură, ca și cum ar fi pe o insulă, să zic așa, în Pacific. Țările noastre vecine, Bulgaria, Ungaria, ne aflăm într-o competiție fiscală cu aceste țări, pentru a atrage investiții străine directe, pentru a păstra investitorii și antreprenorii naționali. În consecință, dincolo de aceste constrângeri interne, orice guvern al României va trebui să aibă în vedere că, de exemplu, Bulgaria are un nivel de fiscalitate extrem de redus, comparativ cu al nostru, dar își păstrează cheltuiurile guvernamentale la un nivel scăzut. În consecință, nu are un asemenea deficit ca al nostru”

„Pe de altă parte, Ungaria, care, într-adevăr, are un nivel al cheltuilor ridicate, ca și la noi, dar, în același timp, de exemplu, are un nivel de fiscalitate mult mai ridicat. Ungaria, de exemplu, combină un impozit pe profit de 9%, mai mic decât al nostru, cu un TVA de 27%, cel mai mare din Uniunea Europeană. Probabil că orice guvern al României, în momentul în care situația politică se va clarifica, apropo de alegeri, va trebui să ia niște decizii legate de fiscalitate și, de cealaltă parte, de cheltuielile guvernamentale, niște decizii care, în opinia mea, nu vor fi chiar așa de simple”, mai spune el.