Ce urmează pentru PIB-ul României? Adrian Negrescu, consultant economic: România are în momentul de față un buffer financiar de câteva miliarde de euro la Ministerul de Finanțe

• La numărarea a 100% din voturi, George Simion are 40,96%.
• Nicușor Dan intră în turul II, cu 20,99%.
• La numărarea a 100% din voturi, Crin Antonescu are 20,07%.
• 9.571.740 de votanți au mers ieri la vot în primul tur.
• Preşedintele nu are atribuţii directe în economie.
• Preşedintele poate influenţa direcţia.
• Preşedinţia influenţează evoluția economiei prin relaţia cu Guvernul.
• Alegerile din România sunt în prim-planul Financial Times şi Bloomberg.
• George Simion (AUR) propune reducerea la 25% a contribuțiilor sociale.
• George Simion (AUR) propune stimularea producției interne.
• Simion propune înfiinţarea unui Fond Suveran de Investiţii.
• Nicuşor Dan (independent) are printre propuneri digitalizarea ANAF.
• Nicușor Dan vorbește despre sprijinirea IT-ului şi industriei auto.
• România este aproape de deficitul care a prăbușit Grecia acum 16 ani.
• România riscă recesiunea din cauza deficitului bugetar.
• România are deficit ESA de 9,3%, cel mai mare din UE.
• Grecia intră în incapacitate de plată cu un deficit de 10% din PIB.
• Guvernul nu reuşeşte să reducă deficitul bugetar şi cheltuielile.
• Guvernul încheie T1/2025 cu un deficit bugetar de 43,6 mld. lei.
• T1/2025: Deficitul bugetar ajunge la 2,28% din PIB.
• T1/2025: Deficitul bugetar crește cu 7 mld. lei vs T1/2024.
• T1/2025: Sumele primite de la UE sunt de 496 mil. lei, un dezastru.
• T1/2025: Sumele aferente PNRR sunt de 1,9 mld. lei, un dezastru.
• BNR: Dezechilibrul bugetar e cea mai gravă amenințare.
• EY: Politicienii nu percep pe deplin pericolele deficitelor.
• Dumitru, Raiffeisen: Nu mai avem luxul de a amâna măsurile dure.
• Dumitru, Raiffeisen: Junk este aproape o certitudine.
• Cabat, economist: Creșterea TVA este iminentă.
• Negrescu, consultant: Soluția ar fi să luăm banii europeni.
• Negrescu, consultant: Să tăiem cheltuieli și să reducem taxe.
• Glăvan, economist: Când se va termina PNRR va fi mult mai rău.
• FMI taie din prognoza de creștere a PIB/2025: 1,6% de la 3,3%.
• Guvernul mizează în acest an pe o creştere de 2,5%.
• ZF: Problema nu este a creşterii PIB-ului, ci a deficitului bugetar.

Românul a votat în primul tur al alegerilor prezidenţiale, într-o perioadă în care economia locală are nevoie de reguli de joc clare.

Preşedintele nu are atribuţii în zona economică, dar o poate influenta în măsura în care are influenţă asupra guvernului. De regulă, preşedinţia influenţează parcursul economic al unei ţări prin direcţia pe care o imprimă politic şi prin relaţia cu guvernul.

George Simion, candidatul AUR, propune o serie de măsuri economice care vizează reducerea contribuţiilor sociale şi stimularea producţiei interne.
Printre cele mai importante propuneri se numără plafonarea contribuţiilor sociale la 25% pentru veniturile de până la 5.000 de lei brut şi reducerea impozitului pe cifra de afaceri pentru IMM-uri.
Propune înfiinţarea unui Fond Suveran de Investiţii pentru sprijinirea dezvoltării economiei naţionale şi refinanţarea creditelor ipotecare cu dobândă zero pentru anumite sume.

Nicuşor Dan, candidat independent, are printre propuneri digitalizarea ANAF pentru a com­bate evaziunea fiscală, reducerea cheltu­ielilor publice şi sprijinirea industriilor stra­tegice, precum IT-ul şi industria auto.
Deşi fiecare propunere are un obiectiv clar, ele nu sunt însoţite de un plan detaliat de imple­men­tare, iar lipsa unor măsuri clare pentru re­forme structurale riscă să limiteze impactul aces­tor propuneri pe termen lung.
Ce urmează pentru economie şi business după alegerile prezidenţiale? România e într-o situație extrem de dificilă, cu un deficit apropiat de cel care a băgat în criză Grecia în urmă cu 16 ani.

Și președintele interimar Ilie Bolojan spune că România riscă recesiunea din cauza deficitului bugetar – 9,3%, cel mai mare din Uniunea Europeană. Există „trepidații la nivel global” care pot declanșa o nouă criză financiară. Grecia a intrat în incapacitate de plată cu un deficit de 10% din PIB.

BNR avertizează în raportul din aprilie că dezechilibrul bugetar este „cea mai gravă amenințare la adresa stabilității financiare” și că „o corecție va fi inevitabilă și dureroasă”, cu sau fără sprijin extern.

Ce spune Adrian Negrescu, consultant economic?

Cum au fost alegerile de aseara – ce concluzii putem trage? cum s-a mobilizat mediul de business, oamenii, diaspora?

„Faptul că am avut niște alegeri fără incidente, desfășurate, democratic, poporul a ales, a ieșit număr mare la vot, și a ales doi candidați diferiți din perspectiva modului în care se raportează la ce reforme sunt necesare în perioada următoare. Avem un candidat de dreapta și un candidat de stânga, sau izolaționist, sau naționalist, depinde cum poți să-i spui. Cert este că avem două variante din care să alegem. E un lucru bun. E un lucru bun din această perspectivă, rămâne într-adevăr ca românii să decidă ce, care urmăm. Cert este că dincolo de ce cale vom alege, pe cine vom alege, pe Nicușor sau pe domnul Simion, soarta acestuia, mandatul acestuia, va fi probabil cel mai dificil din ultimii 30 de ani din România. Va fi președintele care va trebui să rezolve niște crize sistemice pe care noi le-am creat, ni le-am creat singuri, am dus gunoiul sub preș din punct de vedere al reformelor, iar acum, din păcate, toate acestea ies la lumină. Va trebui noul președinte să-și găsească o formulă guvernamentală cu care să lucreze. Iar din punctul meu de vedere, cum spuneam și în mesajul de pe social media, cred că e nevoie de această dată de un guvern tehnocrat, de oameni cu experiență și expertiză, mai ales în zonele astea economice, capabili, într-adevăr, să negocieze cu FMI, cu Banca Mondială, cu autoritățile europene, din perspectiva economică, din perspectiva experienței pe care o au în mediul privat. Din punctul meu de vedere, România are nevoie de un guvern de 15 miniștri, fără secretari de stat, numiți politici, deci de o echipă de șoc, ca să zic așa, capabilă, într-adevăr, să repună finanțele țării pe linia de plutire, pentru că, altfel, credibilitatea României atârnă de un fir de ață, iar, spuneați dumneavoastră, de deficitul bugetar. Este mai mare decât la precedenta criză financiară. E o situație fără precedent pentru România”, spune el.

Pentru a reducerea deficitului, începând cu anul 2010, Grecia a înghețat salariile și a interzis orele suplimentare, a tăiat binusurile de sărbători, a crescut TVA și alte taxe, a început reformarea sectorului public și a crescut vârsta de pensionare, a început să vândă proprietăți de stat și a demarat privatizarea companiilor de stat din domeniul gazelor naturale, pentru ca în 2012 să treacă la tăieri de pensii și salarii și la recapitalizarea băncilor, măsuri care au fulminat în 2013 cu concedierea a 15.000 de bugetari. Ce are de făcut viitorul președinte, împreună cu institutiile aferente?

„În primul rând, trebuie spus că nu vom intra în incapacitate de plată, așa cum, din punctul meu de vedere, greșit a vorbit premierul ieri, atunci când s-a aflat la secția de votare. România are în momentul de față un buffer financiar de câteva miliarde de euro la Ministerul de Finanțe, are niște rezerve valutare solide și are aceste acorduri cu Fondul Monetar Internațional, cu Comisia Europeană, care pot oferi un ajutor financiar, în cazul în care avem nevoie. Deci nu se va pune problema să nu putem să ne plătim, practic, datoriile, să ne plătim salariile, pensiile și tot ce avem noi de plătit.

Problema e ce facem de acum încolo, pentru că, într-adevăr, cheltuielile sunt cu mult mai mari decât veniturile. Iar, din această perspectivă, trebuie să mergem pe reforme. Nu cred că trebuie să ajungem la o politică neapărat de austeritate, în genul celei practicate de Grecia, la precedenta criză. Nu suntem chiar în acea situație extrem de gravă. Cert este că trebuie să tăiem, din punctul meu de vedere, de la investiții. N-are sens în 2020 să construiți stadioane când tu ai înghețat alocațiile pentru copii și pensiile celor în vârstă.

Trebuie să renunțăm, din punctul meu de vedere, la acele prime, absolut aberante, de zeci de mii de ori acordate în companiile de stat. Să scoatem la privatizare, într-adevăr, niște active ale statului. Să ducem pe Bursa de Valori București niște pachete de acțiuni la companiile de stat, cum am avut pachetul de la Hidroelectrica, care s-a bucurat de un real succes în rândul investitorilor.

Să reducem evaziunea fiscală. Și cred că acolo este miza, din punctul meu de vedere. Fraudele de tip carusel, TVA carusel, trebuie eliminate. Iar pentru asta ai nevoie, de ce vă spuneam la început, de experți, de oameni care lucrează în mediul privat, și nu de, cum să spun eu, de pseudo-specialiști din partide, niște cărători de geantă, niște oameni care n-au nicio legătură cu economia reală și care au fost trimiși de partid în niște funcții extrem de importante în statul român și care n-au făcut performanța pe care o așteptam.

Avem nevoie de reforme și aristocrația asta, bugetarea despre care vorbeam și eu, de luni de zile vorbesc de chestia asta. Cred că la un moment dat trebuie să facă un pas înapoi și să lase experții să repună economia pe linia de plutire, pentru că Moody’s ne-a spus acum două zile, dacă nu luăm reforme, s-ar putea să ajungem, din păcate, la categoria junk, adică economie nerecomandată investitorilor”, explică el.