Ce spun oamenii de business despre intrarea României în spațiul Schengen?

• Spaţiul Schengen include 27 de state, dintre care 23 sunt membre ale UE.
• Spaţiul Schengen acoperă aproape 420 de milioane de oameni pe o suprafaţă de 4 milioane kilometri pătraţi.
• Printre principalele beneficii ale acestui sistem se numără creşterea mobilităţii şi reducerea timpului petrecut în formalităţi la graniţe şi o mai bună coordonare în combaterea criminalităţii transfrontaliere.

„Înseamnă un potenţial uriaş de dezvoltare pentru industria transporturilor, dar rămâne să vedem dacă va şi materializa de către decidenţii politici şi autorităţile din România. Cât timp toate celelalte activităţi de control se menţin, pentru camioane nu înseamnă foarte mult. Pentru persoane fizice, da. Vehiculele comerciale sunt supuse mai multor activităţi: cântărire, măsurare; dacă toate acestea se menţin acolo, beneficiul este numai că nu se mai prezintă actul de identitate.”, spune Radu Dinescu, secretar general, UNTRR.

„Din punctul meu de vedere, aderarea la Schengen este un lucru pozitiv, pentru că stimulează distribuţia dinspre România în centrul şi vestul Europei. Aceasta ar putea atrage investiţii mai mari, deoarece aderarea la Schengen înseamnă rapiditate. În era de astăzi, un produs comercializat astăzi ar fi de preferat să ajungă ieri. Putem să dinamizăm exporturile şi să atragem investiţii.”, spune Radu Ciobanu, profesor ASE.

„În mod clar este un lucru bun pentru România, care trebuia să se întâmple mai de mult. Este clar că vor fi lucruri bune pentru transportatori. Cei cu care m-am întâlnit erau toţi optimişti şi fericiţi că s-a întâmplat în sfârşit. Mai sunt reglementările naţionale, cum ar fi e-transport, care a fost nevoie să fie retras. Aş fi foarte atent apropo de lecţiile astea, că obţinem pe de-o parte victorii gen Schengen, dar pe de altă parte ne subminăm. În rest, şi pentru portul Constanţa va fi un lucru bun şi pentru toată zona aferentă. Există o teamă cu forţa de muncă străină, dacă vor pleca, lăsând locuri de muncă descoperite.”, spune Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Români (AOAR).

Ce spun alții oameni de business?

„E greu de spus dacă adânceşte sau nu deficitul comercial. Uşurează un efort mare şi administrativ, dar duce foarte mult costurile de tranzit pentru transportatori. Sigur că dacă eşti un producător mare din România care face export şi pentru care orice sută de euro în plus la costuri contează, faptul că aceste costuri se reduc este un factor în plus pentru investiţii. Este o veste foarte bună. Nu numai că este o veste bună în sine, dar reduce costurile într-o eră în care reducerea acestor costuri este foarte importantă.”, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

„În primul rând, măsura vizează libera circulaţie a persoanelor. Colateral, prin faptul că se elimină graniţele vamale dintre noi şi celelalte ţări, se uşurează şi controlul vamal la frontieră. Tot ce înseamnă camioane va trece mai uşor de această frontieră şi va circula mai rapid. În felul acesta, va fi mai uşor pentru tot ce înseamnă trafic între graniţe. Din punctul de vedere al exporturilor, nu depinde neapărat de această situaţie, dar ajută. Capacitatea de export a ţării depinde de dotarea echipamentului, acces la finanţare, inovare. România rămâne o ţară cu probleme de competitivitate foarte mari, pe care nu le rezolvă Schengen.”, spune Cristian Păun, profesor ASE.

„Eliminarea barierelor vamale între România şi statele Schengen reduce semnificativ timpii de tranzit, ceea ce înseamnă livrări mai rapide şi optimizarea rutelor. Acest aspect este esenţial pentru noi, transportatorii, deoarece creşte eficienţa operaţională şi reduce costurile asociate cu aşteptările la frontieră.”, spune Cristian Dolofan, CEO al Dolo Trans Olimp.