- Ordonanța “trenuleț” aduce modificări fiscale neanunțate, inclusiv eliminarea facilităților fiscale și introducerea unor taxe noi.
- Mediul de afaceri critică lipsa de consultare și predictibilitate fiscală, și avertizează asupra impactului negativ asupra locurilor de muncă, investițiilor și economiei în ansamblu.
- Subvențiile generoase pentru partidele politice continuă să provoace nemulțumiri, în timp ce măsurile propuse acoperă doar o treime din deficitul bugetar necesar.
Ultima variantă a Ordonanţei “trenuleţ”, pusă în transparenţă decizională, aduce modificări majore faţă de ceea ce știam cu o zi înainte.
Advertisment
Schimbările vizează atât pragurile de impozitare, cât şi facilităţile fiscale pentru diverse industrii și impactează direct mediul de afaceri şi angajaţii din sectoarele vizate.
Este ca adunarea unor vagoane disperate într-un singur tren, scrie Răzvan Orășanu, analist economic și președintele Asociației Ține de Noi, pe Linkdln.
Titlurile zilei
Ce spune Răzvan Botea, jurnalist, ZF, pentru Aleph Business:
„Toate aceste măsuri, cumva, la un moment dat erau așteptate. Fie că vorbim de planul bugetar structural pe termen mediu pe care România l-a trimis la Comisie Europeană, fie că vorbim de PNRR. Aceste măsuri sunt cuprinse în aceste planuri. Adică mediul de afaceri, cine a citit aceste documente, știe că la un moment dat vor veni sau ar fi trebuit să vină aceste măsuri, inclusiv eliminarea facilităților fiscale pentru IT, pentru agro, pentru construcții, scăderea pragului la micro-întreprinderi. (…) Ce nu se așteptau este să vin acum, pe 29 decembrie. Astăzi, în ședința de guvern, ar urma să fie aprobată această ordonanță trenuleț și deja de poimâine, pe 1, urmează să intre în vigoare. (…) lumea nu prea s-a așteptat la chestia asta, mai ales, de exemplu, „taxa pe stâlp”, care a venit de nicăieri, o taxă de pe vremea guvernului Ponta abrogată de „guvernările Dragnea”, și care s-a întors fără niciun avertisment. (…) problema nu este că a venit, problema este cum au venit aceste măsuri de pe zi pe alta și fără niciun fel de avertisment prealabil”.
Partidele politice absorb miliarde din banii contribuabililor
(…) Vedem niște înghețări, niște măsuri pe partea de cheltuieli-bugetare, vedem niște măsuri pe partea de venituri-bugetare, vom vedea cât rezolvă aceste măsuri deficitul bugetar. România are nevoie să corecteze cam 20 de miliarde de lei, iar ce vedem în aceste măsuri sunt cam 7 miliarde de lei, deci cam de trei ori mai puțin decât ar fi necesar. (…) Guvernul, Ciolacul 2, continuă să dea o gălăgie de bani partidelor din România în condițiile în care 2025 nu mai este un an electoral, sau nu ar fi trebuit să fie un an electoral dacă nu s-ar fi anulat alegerile prezidențiale. Vom avea niște alegeri undeva, probabil martie, aprilie. Dar totuși subvenția la partide se menține la un nivel foarte mare. După calculele mele, cam 80 miliarde de euro, 400 miliarde de lei ar urma să fie dați către partide din România. Toată lumea cotizează la aceste partide. Majoritatea banilor, după cum arată și emisiunea „Știu pe ce lume trăiesc”, se duc către presă, practic, este o mită dată presei. Și o plătim noi toți.
Fie că ai votat PSD, fie că nu ai votat PSD, fie că ai votat un independent, dar tu, din banii tăi, care, apropo, se duc mai bine de jumătate către stat, trebuie până la urmă să subvenționezi aceste partide. Iar spectatorii noștri este clar că nu sunt de acord. A fost făcut un sondaj, cum se face în fiecare săptămână, la „Știu pe ce lume trăiesc”, și 93% din cei peste 10.000 de spectatori care au votat, spun că sunt de acord cu eliminarea acestor subvenții de la buget. Deci oamenii nu mai vor să subvenționeze partidele.“, adaugă Botea pentru Aleph Business.
Ce spune mediul de Business?
“Din nou, Guvernul ignoră legislația în materie de predictibilitate fiscală și orice dialog cu mediul de afaceri și antreprenorii care țin economia națională în picioare, creează locuri de muncă și plătesc impozite. Eliminarea facilității în acest context poate avea un impact negativ sever nu doar asupra industriei, prin reduceri masive de locuri de muncă, retragerea unor companii internaționale sau redirecționarea investițiilor către alte țări, dar și destabilizarea economiei în ansamblu, într-un moment critic pentru digitalizare și retehnologizare, strict necesare pentru a menține competitivitatea companiilor romȃnești”, o spune Edward Crețescu, președintele ANIS.
„Am fost extrem de neplăcut surprinși să aflăm, după discuțiile de ieri cu Guvernul, în Consiliul Național Tripartit, pe tema Ordonanței privind reducerea cheltuielilor, că de la 1 ianuarie 2025 vor fi introduse și noi taxe și eliminate facilități fiscale, fără ca aceste lucruri să fi fost discutate așezat, așa cum am primit asigurări că se va întâmpla în luna ianuarie. (…) Cel mai grav însă este că ele au aplicabilitate de la 1 ianuarie 2025, adică în trei zile. Nu înțelegem nici de ce a reapărut de nicăieri celebra ”taxă pe stâlp”, care lovește în cele mai productive companii și în cele care fac cele mai mari investiții, în condițiile în care Guvernul ne asigura că va renunța la altă taxă foarte nocivă, cea pe cifra de afaceri. Am primit nenumărate asigurări că acest lucru nu se va mai întâmpla, că deciziile fiscale vor avea un orizont de minimum 3-6 luni de zile. Deciziile de ieri privind limitarea sau înghețarea unor cheltuieli publice sunt mai mult decât binevenite, având în vedere că încheiem anul cu un deficit care se apropie milimetric de 9% din PIB. Este imens și el nu se datorează mediului privat, care anul acesta a contribuit suplimentar, însă cheltuielile au fost scăpate efectiv de sub control. Am fost asigurați în repetate rânduri că vom fi consultați atunci când Guvernul se va uita la creșterea veniturilor bugetare în 2025 conform obligațiilor din PNRR și din planul de ajutare pe 7 ani agreat cu Comisia Europeană. De ce Guvernul continuă să ne spună una, dar să facă alta, rămâne un mister, însă unul cu grave consecințe economice”, o spune Radu Burnete, director executiv Confederația Patronală Concordia.