Atacurile SUA cresc incertitudinea pe piețele globale, iar prețul petrolului Brent poate urca până la 130 dolari pe baril din cauza riscului de întrerupere a livrărilor din Orientul Mijlociu

• Atacurile SUA cresc prețul petrolului și incertitudinea pe piețe, scrie Oil Price.
• Volatilitatea și inflația complică economia și politica monetară din SUA.
• Diviziunile politice reflectă riscurile unui conflict prelungit cu impact global.

Tensiunile din Orientul Mijlociu escaladează brusc sâmbătă noapte, când Statele Unite lansează atacuri aeriene asupra a trei facilități nucleare iraniene – Natanz, Isfahan și Fordo. Președintele Donald Trump anunță personal loviturile printr-o declarație televizată și pe platforma Truth Social, unde le descrie drept un „succes militar spectaculos” și susține că instalațiile de îmbogățire a uraniului sunt „complet și total distruse”.

Care e impactul asupra piețelor financiare?

Piețele globale se pregătesc pentru o reacție puternică la redeschiderea tranzacțiilor, iar investitorii anticipează o creștere accentuată a prețului petrolului din cauza temerilor cu privire la întreruperile în livrările din Orientul Mijlociu, potrivit Oil Price.

Prețul Brent, care a crescut deja cu 20% în ultima lună, ajunge la 79,04 dolari pe baril și ar putea urca până la 130 dolari în cel mai pesimist scenariu, potrivit JPMorgan.

Analistul Mark Spindel subliniază că „petrolul va deschide mai sus”, dar incertitudinea legată de răspunsul Iranului și amploarea pagubelor rămâne ridicată.

Creșterea inflației erodează încrederea consumatorilor și complică perspectivele reducerilor dobânzilor în SUA, deja afectate de tarifele comerciale impuse de administrația Trump.

Care sunt diviziunile politice în SUA?

Reacțiile politice interne sunt puternic polarizate. Senatorul republican Mitch McConnell susține acțiunea și o consideră un răspuns ferm la agresiunea iraniană.

În schimb, democrații, printre care Alexandria Ocasio-Cortez, condamnă loviturile ca o „încălcare gravă” a prerogativelor constituționale cu privire la război și le cataloghează drept „motive de demitere”.

Congressmanul Jim McGovern denunță decizia drept „nebunie” și avertizează asupra riscului unui conflict deschis și prelungit.

Care sunt posibilele evoluții și consecințe?

Analiștii prevăd scenarii variate: Jamie Cox de la Harris Financial Group sugerează că Iranul, lipsit de avantajul nuclear, ar putea fi forțat să caute un acord de pace, ceea ce ar stabiliza piețele după un șoc inițial.

Totuși, Oxford Economics avertizează că o escaladare severă, precum blocarea Strâmtorii Ormuz, ar putea provoca o criză majoră a economiei globale.

Istoric, conflictele din Orientul Mijlociu determină scăderi temporare ale burselor, urmate de recuperări, în timp ce dolarul american se apreciază ca activ de refugiu.