Analiză. Autostrăzile, spitalele şi constructorii români sunt pe val: infrastructura publică accelerează puternic, iar companiile autohtone domină marile şantiere din România

• Analiză ZF: România construiește 250 km de autostradă și peste 10 spitale noi până în 2026.
• Analiză ZF: Firmele românești domină marile șantiere și înregistrează recorduri financiare.
• Analiză ZF: Dedeman rămâne lider în bricolaj, iar Dan Ostahie intră pe piață cu Brico Dépôt.

România mizează pe dezvoltarea infrastructurii publice ca motor principal de creștere economică. În 2025, livrează 250 km noi de autostradă, iar obiectivul este atingerea a 1.500 km până la finalul anului și 2.000 km până în 2027. Aceste proiecte nu mai reprezintă doar soluții de mobilitate, ci devin catalizatori ai investițiilor în industrie și logistică și contribuie la extinderea spațiilor industriale și comerciale moderne, potrivit unei analize a Ziarului Financiar.

Constructorii români domină marile lucrări publice

Pentru prima dată în istoria recentă, firmele românești controlează marile șantiere. Toate cele zece companii de top depășesc pragul de 1 miliard de lei cifră de afaceri.

Grupul Umbrărescu cumulează peste 14 miliarde lei, cu SA&PE Construct în frunte, care generează 5 miliarde de lei și un profit record de 229 milioane.

Alți actori importanți, precum Arcada Company și Construcții Erbașu, derulează contracte majore în infrastructura feroviară și construcții publice, inclusiv consolidarea Planşeului Unirii și construirea spitalelor regionale.

Spitalele publice intră într-o etapă nouă de dezvoltare

După decenii de stagnare, România construiește peste zece unități medicale moderne, multe finanțate din PNRR și alte fonduri europene.

Lucrările avansează la spitale regionale din Craiova, Iași, Cluj-Napoca și Oradea. Spitalul Regional Craiova, cel de Boli Respiratorii din Iași sau cel de Urgență din Giurgiu se află printre cele mai avansate proiecte.

La Cluj, spitalul de neurochirurgie se apropie de finalizare, iar cel pediatric Monobloc intră în execuție. În București, se ridică un nou centru pentru tratamentul TBC.

Finanțarea proiectelor devine o provocare în 2025

Anul 2025 se anunță dificil din perspectiva finanțării proiectelor deja contractate. Cristian Erbașu avertizează că lipsa predictibilității bugetare complică accesul la credite și la scrisori de garanție.

Cu toate acestea, companiile românești își mențin planurile de investiții: Erbașu dezvoltă o stație de reciclare de 20 milioane euro la Cernica, proiecte hoteliere, locuințe și parteneriate strategice.

Ritmul actual al lucrărilor oferă speranțe reale

CNAIR are în execuție 700 km de autostradă și vizează atingerea pragului de 1.000 km activi în 2026. Bugetul instituției pentru acel an se ridică la 25 miliarde lei și confirmă angajamentul politic și administrativ.

Deși România are în continuare doar 8 km de autostradă la 100.000 de locuitori, comparativ cu 20 km în Polonia, ritmul de construire actual oferă motive reale de optimism.

Piața bricolajului se stabilizează, cu lideri români în frunte

Sectorul bricolajului înregistrează o creștere modestă în 2024. Dedeman, liderul pieței, operează 64 de magazine și anunță un avans de 6% la cifra de afaceri și profit, cu peste 12.000 de angajați.

Leroy Merlin și Arabesque raportează și ele creșteri. În schimb, Brico Dépôt, deținut de grupul Kingfisher, înregistrează pierderi de peste 247 milioane lei, pe fondul unui recul de 2% al afacerilor.

Dan Ostahie intră pe segmentul de bricolaj

Antreprenorul Dan Ostahie, fondatorul Altex, finalizează preluarea rețelei Brico Dépôt pentru 70 milioane euro, după ce primește aprobarea Consiliului Concurenței. Astfel, își extinde activitatea dincolo de electro-IT și își consolidează prezența în retailul românesc printr-un nou domeniu strategic.

Care e concluzia? România construiește cu resurse proprii

România nu doar planifică, ci livrează efectiv proiecte majore. Implicarea directă a firmelor românești în marile lucrări publice și ritmul accelerat al dezvoltării infrastructurii oferă o bază solidă pentru modernizarea economică. Autostrăzile și spitalele devin simboluri ale progresului concret, iar România începe, cu resurse proprii, să recupereze decalajele care o separă de restul Europei.