Adrian Mitroi, profesor de finanțe comportamentale: Bine ați venit în noua realitate, extrem de fluidă a lumii în care trăim și cred că trebuie să ne obișnuim cu această stare continuă de stres mediatic, energetic, financiar, bursier

• Petrolul Brent urcă cu 12,5% după atacul Israelului.
• Piețele globale reacționează imediat cu volatilitate.
• Coface: Investitorii se refugiază în active considerate sigure.
• Israelul lovește ținte nucleare și militare din Iran.
• Coface avertizează asupra riscului blocării Strâmtorii Ormuz.
• Strâmtoarea Ormuz transportă 20 mil. barili de petrol zilnic.
• Coface: Blocajul în Ormuz poate ridica petrolul peste 100 $/baril.
• Coface: Inflația crește din cauza scumpirii energiei și transportului.
• Băncile centrale reevaluează planurile de relaxare monetară.
• Coface: Dobânzile rămân sus pentru a ține inflația sub control.
• Coface: Randamentele obligațiunilor cresc pe fondul incertitudinii.
• Piețele emergente resimt cel mai rapid presiunea costurilor.
• Coface: Tensiunile geopolitice amplifică riscul unei crize globale.
• Coface: Volatilitatea piețelor financiare crește în toată lumea.
• Coface: UA amână deciziile diplomatice din cauza atacurilor.
• Coface: Politica energetică americană intră sub presiune.

Prețul petrolului Brent crește cu până la 12,5% după ce Israelul lansează zeci de lovituri aeriene asupra unor obiective din Iran, inclusiv situri nucleare.

Piețele financiare reacționează imediat, ceea ce crește volatilitarea și îi face pe investitori să se repoziționeze către active de refugiu, conform unei analize Coface.

Astăzi, Brent crește cu 2,7%, la 73,7 $ pe baril. Coface avertizează că o eventuală blocare a Strâmtorii Ormuz, prin care tranzitează zilnic peste 20 de milioane de barili de petrol, ar putea împinge cotațiile peste 100 de dolari și ar amplifica riscurile economice globale, inclusiv inflația și întârzierea relaxării politicilor monetare.

Ce spune Adrian Mitroi, profesor de finanțe comportamentale?

„Da, ați văzut că de ieri, de la urcarea, cel puțin a cotației Brent, s-a dus la 75, acum e mai modest, undeva pe la 73. YTI, prețul american, este doar cu vreo 2 dolari, de obicei este vreo 10%, deci ar trebui să fie vreo 7 dolari. Da, și-au limpezit un pic ascensiunea cotațiilor, dar chiar și bursele sunt semnificativ pe verde astăzi, mai toate, inclusiv criptomonedele. Toată lumea este… știți după, multă spaimă, este relaxarea asta mult dorită, temporară, este psihologică. Și piețele și-au revenit astăzi că sper ele, se vede acolo o posibilitate de compromis. Cam 30% din cât petrol trece pe acolo, nu numai petrol, ci și gaz natural foarte critic și foarte important, vă dați seama ce ar însemna pentru economia mondială?

Într-adevăr, se pot găsi alte surse, dar nu numai strântoarea este critică, ci faptul că producătorul, marele producător Iran, nu știu cât, cred că răspunde de un procent cu peste două cifre de producție, într-adevăr, de petrol, care știți în ce parte merge, mai ales în partea estică a lumii. Rezultatele vor fi bune, nu cred că sunt argumente pentru o sută, am văzut un JP Morgan, vorbea de 130-140, economia nu este atât de bine poziționată, creșterea economică, optimismul investiției, ca să prețuiască atât de scump petrolul, mai ales că va fi poate și un boost pentru alternativele la combustibilii fosili, nu cred în cifra aceea, este un pic prea mare, dar, în schimb, cred în motivația tuturor băncilor centrale, exact asta ne mai trebuia, să țină sus dobânzile, să spună că vor veni inflații, puseuri inflaționiste.

La noi vin și din motivele pe care le știți, nu doar tarifele, schema la energie, schema la gaz metan de anul viitor, tot ce înseamnă accize, TVA, taxe, toate astea se duc unde? În inflație, da? Inflația unde se va duce? Parțial spre creștere economică, dar și aia e suficientă, combinația fără creștere economică cu inflație preț scump al petrolului, este absolut nepotrivită pentru ceea ce voiam noi să facem acum, așa că e de așteptat, dar totuși cred că, să știți că măsurile care le iau pe lanțurile internaționale de aprovizionare, varianta B, C, care există, nu vor lăsa să mergă acolo petrolul, pentru că cui credeți că i-ar da satisfacție un petrol la 130? Păi știți cui, nu? Celui alt mare producător european-asiatic, da? Care vine prin India și servește China, da?

Și asta vreau să spun, ni se pare nouă că ne-ar speria prețul ăsta, dar el aduce un mare avantaj marilor exportatori, nu numai din Orientul Mijlociu, dar și cei din Euroasia. Așa că nu cred în cifra aceea, dar cred în așteptările inflaționiste care se agață și rămân lipicioase acolo și care nu ne vor da, măcar pe partea monetară, un pic de respiro. Aveam nevoie de asta, dar nu o să-l primim cu dobânzi mai mici, nici acum. Da, noi suntem importatori de petrol, depindem foarte mult de asta și riscul va fi inflaționist, scădere de creștere economică, încetinire de proces investițional. Oricum, suntem într-o pantă în scădere și noi cu toții ne temem de facturile noastre și așa că și consumul nostru, cel puțin cel pe care îl putem reduce, va fi redus imediat.

Unde se vede? La pompă, da? Și unde se vede? La vânzări, și unde? Cred că riscul este cel pe care îl știm noi aproape intuitiv, dar, eu văd și riscul geopolitic, strategic, pentru că se intră într-o zonă de atriție, ca și în războiul celălalt, în drama cealaltă, ucrainiană, în care cei doi adversari, vedeți câți ani sunt deja? Trei ani, nu? Păi dacă și în Orientul Mijlociu vor sta în încleștarea asta, o să ne epuizăm deja, nu mai putem, avem acest fatig, da? Și investițional, și consumerist, și așa mai departe. Nu vedeți că nu trece o zi și intrăm în alt breaking news? Deci, în concluzie, bine ați venit în noua realitate, extrem de fluidă a lumii în care trăim și cred că trebuie să ne obișnuim cu această stare continuă de stres mediatic, energetic, financiar, bursier, și așa mai departe”, spune el.