- Cumpărarea Groenlandei ar putea costa până la 700 de miliarde de dolari, iar Marco Rubio pregătește o propunere de achiziție pentru teritoriul danez, potrivit NBC News.
- Danemarca și Groenlanda resping ideea și spun că teritoriul nu este de vânzare.
- Administrația analizează alternative precum un pact de liberă asociere, care oferă sprijin financiar în schimbul unei prezențe de securitate a SUA, posibil mai ieftin decât cumpărarea.
Marco Rubio elaborează propunerea de cumpărare a Groenlandei, iar costul estimat ajunge la 700 de miliarde de dolari
SUA ar putea ajunge să plătească până la 700 de miliarde de dolari dacă reușește să îndeplinească obiectivul președintelui Donald Trump de a cumpăra Groenlanda, potrivit unor surse familiarizate cu estimarea, citate de NBC News.
Advertisment
Calculul este realizat de cercetători și foști oficiali americani, în cadrul planificării legate de intenția lui Trump de a aduce insula – cu o suprafață de aproximativ 800.000 de mile pătrate – sub controlul SUA, ca tampon strategic în Arctica în fața rivalilor Washingtonului. Estimarea indică un cost comparabil cu mai mult de jumătate din bugetul anual al Departamentului Apărării, alimentând îngrijorări atât în Europa, cât și în Congresul american. Groenlanda, teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, nu este de vânzare, iar autoritățile din Danemarca și Groenlanda resping ideea că SUA ar urma să o obțină „într-un fel sau altul”. Totuși, un oficial de rang înalt de la Casa Albă susține că secretarul de stat Marco Rubio primește sarcina de a pregăti, în următoarele săptămâni, o propunere privind achiziția, descrisă drept o „prioritate ridicată” pentru Trump.
Miercuri, Rubio și vicepreședintele JD Vance urmează să se întâlnească la Washington cu oficiali din Danemarca și Groenlanda, veniți să afle mai clar intențiile administrației americane. Întrevederea are loc după discuții preliminare de săptămâna trecută între reprezentanți danezi și groenlandezi și Consiliul de Securitate Națională al Casei Albe.
Titlurile zilei
Trump spune că preferă o înțelegere negociată, dar insistă că SUA „va avea Groenlanda” într-o formă sau alta. În replică, ministrul de externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, declară la sosirea la Washington că Groenlanda nu vrea să fie deținută, guvernată sau inclusă în Statele Unite și alege să rămână parte a Regatului Danemarcei.
Ministrul pentru afaceri și resurse minerale, Naaja Nathanielsen, afirmă că mesajele venite din SUA cresc anxietatea în rândul populației și afectează viața de zi cu zi, dar subliniază că Groenlanda nu intenționează să devină americană.
În paralel, un oficial american familiarizat cu dosarul arată că, în baza acordurilor existente, SUA poate deja să își extindă prezența militară și capacitățile de securitate în Groenlanda. În interiorul administrației, unele voci discută inclusiv scenariul folosirii forței, însă alte surse consideră mai probabilă o cale politică: fie o încercare de cumpărare, fie un aranjament de cooperare.
Printre variantele analizate apare și un posibil pact de liberă asociere cu Groenlanda – un model prin care SUA oferă sprijin financiar în schimbul permiterii unei prezențe de securitate americane, similar acordurilor pe care Washingtonul le are cu Insulele Marshall, Micronezia și Palau. O astfel de opțiune ar putea fi mai ieftină decât o achiziție evaluată la 500–700 de miliarde de dolari.
NBC News amintește și precedentul din 1916, când SUA cumpără de la Danemarca insule din Caraibe, iar în cadrul acordului de atunci Washingtonul recunoaște că nu se opune intereselor politice și economice daneze asupra Groenlandei.
Trump argumentează că preferă „proprietatea” în locul unei forme de „închiriere”, sugerând că un control direct ar putea transforma Groenlanda într-un teritoriu american, comparabil cu Guam, Samoa Americană sau Puerto Rico, și ar consolida pe termen lung poziția strategică a SUA în regiune.