Asteroidul Ryugu conţine unele dintre cele mai vechi roci studiate vreodată într-un laborator de pe Pământ. Acestea s-au format la doar 5 milioane de ani după formarea sistemului solar potrivit unor analize. Rocile au fost colectate într-o misiune spaţială efectuată de sonda japoneză Hayabusa2.
Advertisment
„Ryugu este unul dintre elementele de bază ale Pământului”, a declarat pentru Space.com un membru al echipei Hisayoshi Yurimoto, profesor la Universitatea Hokkaido din Japonia.
Sonda spaţială Hayabusa2 a Agenţiei de Explorare Aerospaţială a Japoniei a fost lansată în decembrie 2014 şi a ajuns la asteroidul Ryugu în 2019. A colectat două mostre mici de regolit de 5,4 grame de pe asteroid. Aceste mostre au fost aduse pe Pământ într-o capsulă echipată cu o paraşută în decembrie 2020.
La sosire, mostrele au fost distribuite între grupuri ştiinţifice, inclusiv o echipă condusă de Tetsuya Yokoyama, profesor la Institutul de Tehnologie din Tokyo. Rezultatele recent publicate ale echipei sugerează că mostrele au o compoziţie apropiată de nebuloasa solară – norul de gaz care s-a condensat pentru a forma Soarele şi planetele. Ca atare, este alcătuit din ingredientele care au format sistemul solar acum 4,5 miliarde de ani.
Ryugu este o condrită carbonică, ceea ce înseamnă că este fabricată din material bogat în carbon. Dar observaţiile de la distanţă efectuate de Hayabusa2 au descoperit unele discrepanţe inexplicabile – inclusiv o culoare mai închisă a suprafeţei, o abundenţă mai mare de materiale filosilicate şi o compoziţie mai poroasă decât se aştepta – aşa că a fost necesară o analiză de laborator pentru a înţelege mai bine adevărata natură a asteroidului. Ryugu seamănă oarecum cu meteoritul Ivuna, care a căzut în Tanzania în 1938.
„Comparaţia dintre Ivuna şi Ryugu este foarte utilă pentru a dezvălui caracteristicile lui Ryugu”, a spus Yurimoto.
Folosind o serie de tehnici – inclusiv microscopie electronică, fluorescenţă cu raze X, spectrometrie de masă cu plasmă cuplată inductiv şi ionizare termică – echipa a descoperit că probele s-au format în apă lichidă, la o temperatură de aproximativ 27 până la 47 de grade Celsius, la aproximativ 5 milioane de ani după ce sistemul solar a început să se formeze.
Cu un diametru de doar 900 de metri, Ryugu este prea mic pentru a fi generat suficientă căldură pentru a topi gheaţa. Prin urmare, Ryugu însuşi trebuie să fi provenit dintr-un corp părinte mai mare care s-a format la doar 2 până la 4 milioane de ani după naşterea sistemului solar. La un moment dat, după 5 milioane de ani, un impact puternic cu un alt asteroid a zdrobit corpul părinte al lui Ryugu.