- Viorel Tudose susține că schema de plafonare a prețurilor la energie costă statul român aproximativ 11 miliarde de euro, bani care ar fi putut fi investiți în noi capacități de producție energetică.
- Plafonarea menține artificial prețurile scăzute, afectează sustenabilitatea pieței și lăsă industria fără un avantaj real, în ciuda aparentei protecții oferite marilor consumatori, scrie ZF.
- Odată cu reliberalizarea pieței din iulie 2025, Tudose consideră că doar o competiție reală poate conduce la prețuri mai mici și la o piață energetică funcțională.
Viorel Tudose, proprietarul Getica 95, unul dintre principalii furnizori de energie din România, afirmă că schema de plafonare a prețurilor la energie electrică costă statul român aproape 11 miliarde de euro în cei patru ani de aplicare, scrie ZF.
Advertisment
El susține că, dacă această sumă se direcționează către investiții în producția de energie, România devine un jucător important pe piața energetică europeană.
Cu aceste fonduri, se pot construi trei sau patru grupuri nucleare la Cernavodă sau 5.000 MW din surse pe bază de hidrocarburi.
Titlurile zilei
Care sunt efectele plafonării asupra pieței energiei?
Schema intră în vigoare în 2021, într-un context european marcat de creșterea explozivă a prețurilor, ce are scopul de a proteja consumatorii.
Totuși, Tudose arată că menținerea artificială a prețurilor la circa un leu pe kilowatt (aproximativ 280 lei/MWh) creează o iluzie de stabilitate.
În realitate, prețul energiei active, fără taxe, se situează între 288 și 300 lei/MWh, iar statul acoperă diferența dintre acest preț și cel plătit de consumatori, ceea ce duce la cheltuieli uriașe din bugetul public.
Cum arată industria românească?
Contrar discursului oficial al guvernelor, care susțin că plafonarea protejează economia, Tudose declară ferm că nimeni nu câștigă, iar industria românească pierde. Deși marii consumatori industriali beneficiază de contracte sub plafonul de 1.300 lei/MWh, această stabilitate aparentă ascunde costuri semnificative și afectează competitivitatea pe termen lung.
Cum evoluează prețurile?
După reliberalizarea pieței, prețurile energiei active cresc la 600–700 lei/MWh. Cu toate acestea, Tudose respinge ideea că facturile se dublează și spune că în perioada plafonării, consumatorii plătesc deja aproximativ 1.000 lei/MWh, cu toate taxele incluse.
În prezent, majoritatea furnizorilor oferă prețuri între 1,135 și 1,5 lei/kWh, conform comparatorului ANRE, iar Hidroelectrica practică un tarif mai competitiv, de 1,2 lei/kWh, datorită poziției sale integrate de producător și furnizor.
Reliberalizarea pieței e un moment de cotitură
Viorel Tudose consideră că reliberalizarea pieței din 1 iulie 2025 reprezintă un moment crucial pentru sectorul energetic. El subliniază că doar într-o piață cu adevărat concurențială pot apărea prețuri mai mici pentru energie și o dezvoltare sustenabilă a sistemului energetic românesc.