De ce Bulgaria construiește baterii, iar România rămâne cu proiecte pe hârtie? Daniel Pintilie, expert în energie: Cred că ar trebui să învățăm de la ei

• Bulgaria ajunge la 6,23 GW de baterii operaționale.
• România are proiecte de stocare blocate de autorizări și rețea.
• Taxele mai mici din Bulgaria pot atrage investitorii.

Stocarea energiei în România îți poate aduce oportunități de investiții și poate contribui la reducerea diferențelor dintre prețurile electricității de la prânz și cele de seară. Bulgaria a ajuns la aproximativ 6,23 GW de putere operațională în baterii și peste 19 GWh capacitate de stocare, potrivit datelor atribuite operatorului bulgar ESO. România are numeroase proiecte în dezvoltare, dar transformarea lor în instalații funcționale necesită timp. Daniel Pintilie, fondator și consultant în strategie energetică la SOLARCAP Investments, explică pentru Aleph Business de ce autorizarea, accesul la rețea și predictibilitatea fiscală influențează deciziile investitorilor.

Stocarea energiei în România rămâne în urma Bulgariei

Bulgaria a accelerat dezvoltarea sistemelor de stocare a energiei în baterii. La sfârșitul lunii octombrie 2026, puterea operațională raportată a ajuns la aproximativ 6,23 GW, față de 5,41 GW la jumătatea lunii august.

Instalațiile pot stoca peste 19 GWh de energie electrică. Cele două valori măsoară lucruri diferite: puterea arată cât de repede poate fi livrată energia, capacitatea indică volumul care poate fi stocat.

Pentru România, ritmul investițiilor din Bulgaria reprezintă un reper important.

Daniel Pintilie, expert cu peste 20 de ani de experiență în sectorul energetic, consideră că România dispune de numeroase proiecte, dar trebuie să le transforme în capacități operaționale.

„Există foarte multe proiecte pe hârtie și perspectivă ca aceste proiecte, o parte din ele, să devină realitate.”

În opinia sa, existența unui proiect nu înseamnă că investiția poate începe imediat să producă venituri.

Sunt necesare finanțare, echipamente, autorizații și acces la rețeaua electrică. Fiecare etapă poate întârzia momentul în care bateriile devin funcționale.

Proiectele de baterii au nevoie de peste un an pentru a deveni operaționale

Daniel Pintilie explică faptul că dezvoltarea unui sistem de stocare nu se încheie odată cu decizia de investiție.

„Problema este că durează ceva timp în momentul în care se decide investiția, până în momentul în care aceste baterii sunt operaționale.”

Potrivit specialistului, durata unui proiect depinde de procedurile administrative, disponibilitatea echipamentelor și ritmul lucrărilor.

„Poate să dureze de un an, un an și jumătate, chiar și mai mult în funcție de autorizări.”

Întârzierile pot afecta rentabilitatea investiției. Un proiect care intră mai târziu în exploatare pierde oportunități de venit și poate suporta costuri suplimentare de finanțare.

În plus, conectarea la rețea este esențială. O baterie construită, dar fără posibilitatea de a prelua și livra electricitate, nu poate funcționa conform planului comercial.

Pintilie consideră că România ar putea recupera o parte din decalaj în următorii ani.

„Mă aștept să vedem din ce în ce mai multe baterii în România.”

Aceasta este o estimare a specialistului, nu o prognoză oficială privind capacitatea care va intra în funcțiune.

Stocarea energiei în România depinde de accesul la rețea

Una dintre problemele semnalate de investitori este ocuparea capacității disponibile în rețeaua electrică de proiecte care nu ajung să fie construite.

Daniel Pintilie consideră că această situație trebuie corectată pentru a permite dezvoltarea investițiilor viabile.

„Cred că ar trebui să învățăm de la ei, acolo unde putem să o facem”, spune specialistul, referindu-se la Bulgaria.

El susține simplificarea proceselor administrative și a procedurilor de racordare.

„Să simplificăm tot ce înseamnă procesele de autorizare”, afirmă Pintilie.

Accesul la rețea reprezintă una dintre condițiile esențiale pentru dezvoltarea capacităților de stocare. Un proiect poate avea finanțare și echipamente disponibile, dar poate rămâne blocat dacă nu obține racordarea.

În România, procedurile sunt reglementate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.

Pe 21 mai 2026, ANRE a anunțat modificarea regulilor de racordare și autorizare pentru a reduce numărul proiectelor speculative.

Potrivit comunicatului oficial ANRE privind noile reguli de racordare, garanția financiară pentru anumite etape de racordare a fost majorată de la 5% la 20% din tariful de racordare.

A fost introdusă și o garanție de 30 €/kW pentru solicitanții autorizațiilor de înființare, în condițiile prevăzute de reglementări.

Măsurile urmăresc să descurajeze rezervarea capacității rețelei de către dezvoltatori care nu finalizează investițiile.

Pintilie consideră că eliminarea blocajelor poate crea spațiu pentru proiecte care au șanse reale să devină operaționale.

Taxele mai mici din Bulgaria influențează deciziile investitorilor

Pe lângă autorizare și accesul la rețea, fiscalitatea poate influența alegerea țării în care este realizată o investiție.

În România, cota standard a impozitului pe profit este de 16%. Pentru dividendele distribuite persoanelor fizice începând cu 2026, cota este tot de 16%.

În Bulgaria, impozitul standard pe profit este de 10%, iar impozitul pe dividende pentru persoanele fizice este de 5%.

Cotele din Bulgaria sunt prezentate pe site-ul oficial al Ministerului Finanțelor, în secțiunea dedicată impozitului pe profit, și în informațiile privind impozitarea dividendelor.

Diferența devine vizibilă într-un calcul simplificat.

Din 100 de unități de profit impozabil, distribuit integral ca dividende unei persoane fizice, investitorului i-ar rămâne 70,56 în România și 85,50 în Bulgaria.

Calculul presupune aplicarea succesivă a cotelor standard și nu include alte taxe, contribuții sau situații fiscale speciale.

În România, povara fiscală cumulată rezultată este de 29,44%. În Bulgaria, aceasta este de 14,5%.

Aceste procente nu reprezintă însă impozitarea efectivă a oricărui proiect energetic. Structura juridică, rezidența fiscală, deducerile și eventualele facilități pot modifica rezultatul.

Și TVA diferă: 21% în România, față de 20% în Bulgaria. Pentru o companie cu drept integral de deducere, această diferență nu reprezintă automat un cost definitiv.

Pentru investitorii în baterii, contează și timpul necesar recuperării TVA, stabilitatea taxelor și condițiile de finanțare.

În opinia lui Daniel Pintilie, România trebuie să îmbunătățească atât procedurile administrative, cât și condițiile comerciale oferite dezvoltatorilor.

Stocarea energiei în România poate reduce presiunea prețurilor de seară

Sistemele de baterii pot prelua electricitatea produsă în orele cu ofertă ridicată și o pot livra atunci când cererea crește.

De exemplu, energia solară este produsă în cantități mari în jurul prânzului. Seara, producția fotovoltaică scade, deși consumul poate rămâne ridicat.

Fără suficiente capacități de stocare, sistemul energetic trebuie să apeleze la alte surse de producție sau la importuri pentru a acoperi necesarul.

Bateriile pot reduce o parte din această presiune, dar efectul asupra prețurilor depinde de capacitatea instalată, cerere și condițiile pieței.

Daniel Pintilie consideră că România poate beneficia de dezvoltarea sistemelor de stocare.

„O putem folosi și seara, având aceste baterii disponibile din ce în ce mai mult.”

Specialistul se referă la energia solară care poate fi stocată în timpul zilei și utilizată ulterior.

Pintilie apreciază că Bulgaria a făcut progrese prin simplificarea procedurilor și prin dezvoltarea rapidă a capacităților operaționale.

Pentru România, investițiile în baterii pot susține integrarea energiei regenerabile și pot crea noi oportunități comerciale.

Totuși, profitabilitatea nu este garantată. Pe măsură ce apar mai multe baterii, diferențele dintre prețurile de la prânz și cele de seară se pot reduce.

Pentru tine, dacă analizezi o investiție în stocarea energiei în România, contează mai mult decât prețul echipamentelor. Accesul la rețea, durata autorizării, taxele și veniturile estimate pot decide rentabilitatea proiectului.