Stocarea energiei e un „hot topic” în care ţările încep să îşi revendice locul pe harta tranziţiei verzi. Ce face România?

• Europa investește masiv în stocarea energiei; România țintește 1.000 MW în 2 ani.
• Prime Batteries, Monsson și OMV Petrom extind rapid capacitățile locale.
• Stocarea devine cheia stabilității rețelei și a tranziției verzi, scrie ZF.

Tehnologia de stocare a energiei în baterii (BESS) devine un pilon esențial în tranziția energetică a Europei. Capacitatea instalată la nivel de rețea atinge 10,3 GW în octombrie 2024, iar estimările indică o creștere de cinci ori până în 2030, ce ajunge la 55 GW. Până în 2050, Europa poate atinge 126 GW instalați, pe fondul necesității de a gestiona 333 GW din surse regenerabile variabile. Investițiile estimate se ridică la 100 miliarde euro în 25 de ani, scrie ZF.

Italia, Marea Britanie și Germania rămân cele mai atractive piețe pentru investitori, în timp ce țări precum Belgia, Ungaria și Grecia atrag atenția ca piețe emergente.

Care e poziția României în contextul european?

România începe să atragă atenția prin proiecte și inițiative legislative în domeniul stocării energiei. Deși rămâne încă departe de liderii europeni, Guvernul consideră acest domeniu o prioritate. Sebastian Burduja, ministrul Energiei, afirmă că „stocarea este prioritatea zero”, iar ținta constă în instalarea a cel puțin 1.000 MW în următorii doi ani.

Statul semnează un parteneriat cu BERD pentru asistență tehnică și eliminarea barierelor legislative. Apeluri de finanțare se desfășoară prin PNRR și Fondul pentru Modernizare.

Care e viziunea autorităților române?

Autoritățile susțin activ dezvoltarea sectorului, iar ANRE acordă deja licențe pentru 75 MW. Aceste sisteme permit livrarea energiei în momente de vârf, stabilizează piața și reduc inflația energetică.

Cristian Nacu de la IFC subliniază importanța echilibrării rețelei în contextul dezvoltării regenerabilelor. Portofoliul de investiții de peste 2 miliarde de dolari în România reflectă încrederea instituției în potențialul pieței.

Care sunt proiectele private și investițiile locale?

Prime Batteries Technology, singurul producător român de baterii, își extinde capacitatea la 2,3 GWh în 2025 și 8,3 GWh până în 2026. Investițiile ating 800 milioane euro. Compania urmărește să producă baterii integral din materiale europene și să astfel dependența de Asia.

Monsson, după pionieratul în energia eoliană, își concentrează strategia pe stocare. Prima unitate de 24 MWh este deja funcțională și folosește baterii produse de Prime Batteries. Compania inițiază construcția unei fabrici pentru componente în Valea Jiului, cu o investiție de 10 milioane euro și o cofinanțare de 70%. Totodată, dezvoltă un portofoliu internațional de 1 GWh de baterii în mai multe țări europene.

Care sunt inițiativele marilor companii energetice?

OMV Petrom dezvoltă proiectul fotovoltaic Ișalnița (89 MWp) și un sistem de stocare de 36 MWh. Colaborează cu Renovatio pentru proiecte hibride, inclusiv la Țăndărei (45 MW), și își propune 2,5 GW instalați în regenerabile până în 2030. Bugetul anual pentru investiții se ridică la 1,7 miliarde euro.

DRI extinde producția de energie regenerabilă și investește în stocare

DRI, parte din grupul DTEK, construiește un parc solar de 126 MW în Văcărești și vizează atingerea a 1 GW în România până în 2028. Compania instalează deja 170 MW și are alți 130 MW în construcție.

În paralel, analizează proiecte de baterii și consideră stocarea drept esențială pentru sustenabilitatea rețelei. CEO-ul Ivan Geliukh subliniază că nu doar construcția contează, ci și modul în care aceste baterii sunt gestionate comercial și operațional.

Ce urmează?

Stocarea energiei în baterii devine o componentă vitală în transformarea energetică globală. România își conturează un loc din ce în ce mai vizibil în acest sector, datorită implicării autorităților, finanțărilor europene și investițiilor private în creștere.

Succesul depinde de continuitatea reformelor, de extinderea infrastructurii și de sprijinirea producției locale. Dacă își valorifică potențialul, România se poziționează ca un actor strategic în piața europeană a stocării energetice. Dacă nu, riscă să rămână un simplu observator al unei revoluții aflate în plină desfășurare.