România e pe SPOT la gaz. Ce spune Dumitru Chisăliță, președintele Asociația Energia Inteligentă, pentru Aleph Business: Noi, ca și consumatori, din păcate, suntem doar niște spectatori

• Pe piața spot BRM, prețul gazelor crește cu 72% de la începutul anului, comparativ cu o creștere de doar 15% pe TTF Olanda.
• Dacă la începutul anului prețul gazelor din România este cu 4% mai mic decât cel din Europa, acum este cu 44% mai mare, adică un plus de 25 euro/MWh.
• Deși consumatorii casnici beneficiază de preț plafonat, bugetul de stat va trebui să compenseze costurile furnizorilor, iar marile companii, care nu sunt protejate de plafonare, vor resimți puternic aceste creșteri.

Incertitudinea de pe piața gazelor din România determină o dependență aproape totală de tranzacțiile spot, ceea ce duce la o premieră istorică: cea mai mare diferență de preț dintre gazele românești și cele europene.

De la începutul anului, prețul gazelor pe piața spot din România (BRM) crește cu 72%, comparativ cu doar 15% pe TTF Olanda.

Dacă inițial gazele românești sunt mai ieftine decât cele europene, în prezent prețul ajunge cu 44% mai mare.

Această situație afectează atât bugetul de stat, care va suporta diferențele prin compensare, cât și marile companii, neincluse în schema de plafonare a prețurilor.

Ce spune Dumitru Chisăliță, președintele Asociația Energia Inteligentă, pentru Aleph Business?

„Aproape, după cum putem constata de circa două luni de zile, piața exclusivă pe care se desfășoară tranzacțiile în momentul de față în zona gazelor naturale sunt piețele spot, intra-day, extra-day și respectiv day add.

Foarte puține gaze sunt tranzacționate pe piața contractelor bilateral. Practic discutăm de situații în care pe data de 10, de exemplu 10 februarie, aproape o treime din gazele naturale care s-au consumat în ziua respectivă au fost achiziționate pe această piață”, spune Chisăliță.

Care sunt caracteristicile pieței spot?

„Această piață are ca și scop reglarea anumitor situații care apar de la o zi la alta sau în timpul zilei și ca atare, în general se tranzacționează cantități mici, în același timp prețurile fiind mai ridicate decât pe piața tranzacțiilor bilaterale.

De ce am ajuns în situația asta? Pentru că în primul rând urmarea situației create în România, de faptul că nu s-a stabilit foarte concret ce se întâmplă după 1 aprilie, dacă Ministerul Energiei a propus continuarea plafonării prețului pe diverse scenarii, Ministerul de Finanțe solicită oprirea acestei plafonări, Guvernul care este cel care trebuie să ia această decizie nu vine cu absolut nicio decizie până la momentul de față, deși suntem cu o lună înainte de termenul respectiv.

În toată această situație a creat rumoare și determină ca în piață furnizorii, producătorii, traderii să nu știe ce să facă, să nu aibă curaj să încheie niște contracte care ulterior pot să fie păguboase în raport cu modificarea legislației și atunci preferă să meargă pas cu pas și să facă aceste achiziții pe termen foarte scurt, care, spuneam că în general sunt cu prețuri mai ridicate”, adaugă Chisăliță.

Care sunt factorii care amplifică creșterea prețului?

„Peste această situație s-au suprapus câteva elemente concrete ale ultimilor zile. În primul rând am văzut această scădere bruscă a temperaturii aerului exterior, ceea ce a însemnat o creștere a consumului de gaze naturale, o cerere mai mare, cerere mai mare care la un moment dat suprapusă pe această piață spot, care în general este mai scumpă, a determinat o creștere puternică a prețurilor.

Am văzut și o raționalizare a extracției gazelor naturale din depozite de înmagazinare, din alte considerente legate de un management, care nu a fost probabil cel mai bun de extragere a gazelor din depozite, deci o altă restricționare a ofertei, o cerere din nou mai mare”, spune el.

Care sunt efectele asupra pieței gazelor și diferențele de preț?

„Deci pe baza acestei cereri, aparent o cerere creată, spun parțial-artificial, pe o piață care este scumpă, am văzut această explozie a prețului, ceea ce ne-a poziționat într-un scenariu în care n-am mai fost niciodată.

Cea mai mare diferență între prețul spot al gazelor, tranzacționate aduse din România, respectiv pe cele din Europa, dar și creșterea aceasta foarte mare, 72% între tranzacțiile care au fost pe data de 3 ianuarie 2025 și respectiv tranzacțiile din 10 februarie 2025.

Toate aceste lucruri, practic având în vedere că și săptămâna viitoare se anunță temperaturi scăzute, și săptămâna viitoare se mențin aceste raționalizări a gazelor din depozitul de înmagazinare, dar și faptul că, cel puțin deocamdată, nu avem niciun potențial calendar, nu există nimic oficial din partea Guvernului, cum că se va stabili ceva ce se va întâmpla după 1 aprilie 2025, în opinia mea putem să asistăm la creșteri în continuare de prețuri, sau cel puțin la menținerea acestor prețuri ridicate pe piețele spot din România, mai ridicate decât pe piețele din Europa”, adaugă Dumitru Chisăliță.

Care este impactul asupra consumatorilor și incertitudinea decizională?

„Noi, ca și consumatori, din păcate, suntem doar niște spectatori, nu prea avem ce să facem în momentul de față, doar că spectatorii care suntem vom fi și cei care vom suporta aceste bâlbâieli, sau aceste întârzieri, sau aceste abordări care nu sunt coerente vis-a-vis de ce se va întâmpla după 1 aprilie 2025.

Deci, din păcate, nu avem efectiv ce să facem în momentul de față, decât să privim acest spectacol și cel mult să ne îngrozim în situația în care se va întârzia în continuare de către guvern să se meargă fie pe mâna Ministerului Energie, fie pe mâna Ministerului Finanțelor, adică cu plafonare sau fără plafonare”, spune el.

Care este dilema decizională pentru Guvern și implicațiile financiare?

„Cred că este vorba, e de la început, spuneam încă din luna decembrie că pentru anul 2025 în piața de energie, din punctul meu de vedere, cea mai mare provocare și cea mai grea decizie va fi ce se va întâmpla la 1 aprilie 2025.

Pentru că, pe de o parte, avem situația greutății suportării facturilor de către populație, pe de altă parte avem situația în care bugetul de stat este gol în momentul de față și nu mai sunt bani pentru această plafonare.

Există posibilitatea ca, odată cu continuarea acestei plafonări, să pierdem niște bani de la Uniunea Europeană. Există posibilitatea să intrăm în niște, mă rog, suntem într-un infringement cu Uniunea Europeană, dar să ajungem în situația de a plăti niște penalități pentru a ne reveni?

Deci lucrurile sunt foarte, foarte complicate, decizia nu este deloc simplă și ușoară”, spune președintele Asociației.

Este nevoia de o decizie rapidă pentru stabilizarea pieței

„Am spus-o, repet, încă de acum 3 luni, dar, cumva, indiferent care este decizia, ea trebuie luată, pentru că toată lumea trebuie să se pregătească pentru acel moment.

Oricum, cu cât se întârzie mai mult, atunci situația va fi mai defavorabilă, în principal pentru consumatori, dar și pentru furnizori, traderi, producători”, conchide Dumitru Chisăliță.