- România produce mai multă energie verde decât poate consuma sau gestiona, în special în perioadele cu consum redus, cum este weekendul de Paște, scrie ZF.
- Lipsa unităților de stocare și necesitatea echilibrului permanent între producție și consum pun sistemul energetic în pericol de dezechilibru și blackout.
- Politizarea instituțiilor energetice și neglijarea investițiilor și a specialiștilor tehnici contribuie direct la instabilitatea actuală a sistemului.
În perioada Paștelui, România se confruntă cu un dezechilibru între un consum de energie extrem de scăzut și o producție ridicată din surse regenerabile. Vântul bate puternic, soarele strălucește intens, iar aceste condiții determină o creștere a producției de energie eoliană și solară, exact când cererea este la un nivel minim. De exemplu, în jurul prânzului, consumul de energie se situează în jurul valorii de 5.000 MW, în timp ce producția urcă la peste 6.650 MW, astfel că România exportă masiv surplusul, scrie ZF.
Advertisment
Lipsa stocării e o problemă sistemică
Această supraproducție devine problematică în lipsa unor unități de stocare. Regula de bază a funcționării sistemului energetic impune un echilibru constant între producție și consum. În caz contrar, apar dezechilibre ce pot genera pene de curent sau chiar riscul unui blackout total. Capacitatea prosumatorilor din România ajunge la 2.500 MW la începutul lunii februarie, însă majoritatea nu dețin sisteme de stocare, ceea ce accentuează instabilitatea rețelei.
Care sunt cauzele dezechilibrelor din sistem?
Criza reflectă o problemă profundă și de durată: lipsa investițiilor consistente în infrastructura energetică. Deși România se proclamă hub energetic regional și este cel mai mare producător de gaze naturale din UE, nu reușește să-și modernizeze și să-și adapteze sistemul energetic la noile realități.
Titlurile zilei
Politizarea excesivă aduce o frână majoră
Un factor esențial care blochează dezvoltarea sectorului energetic este politizarea instituțiilor-cheie. Specialiștii din domeniu susțin că vocile tehnice nu mai sunt ascultate, iar funcțiile importante sunt ocupate de persoane fără experiență relevantă. La Transelectrica, de exemplu, doar câțiva angajați mai înțeleg în profunzime cum funcționează sistemul, în timp ce restul sunt numiți politic. Acest fenomen nu afectează doar energia, ci întreaga economie.