- România ocupă locul 21 din 144 de țări la prețul energiei electrice pentru populație, conform Asociației Energia Inteligentă.
- Energia românească este mult mai scumpă decât în Iran și mai ieftină decât în Insulele Bermude.
- Cauzele interne ale prețurilor ridicate includ pierderi în rețele de până la 20%, capacități insuficiente de producție și costuri mari cu certificatele CO2.
- Factorii externi care cresc prețul energiei sunt cererea ridicată în sud-estul Europei și criza energetică din Ucraina.
- Între 32% și 45% din populație se confruntă cu sărăcia energetică, iar 20% dintre gospodării consumă sub jumătate din media națională.
- Sectorul privat resimte impactul costurilor mari cu energia, 81% dintre firme considerându-le principal obstacol pentru investiții și competitivitate.
România se află pe locul 21 din 144 de țări la prețul energiei electrice pentru populație, conform Asociației Energia Inteligentă. Energia românească este de 70 de ori mai scumpă decât în Iran și de 58 de ori mai ieftină decât în Insulele Bermude. Cauzele interne includ pierderi de până la 20% în rețele, capacități de producție insuficiente și costuri ridicate cu certificatele CO2. La nivel extern, cererea crescută în sud-estul Europei și criza energetică din Ucraina ridică prețul gazelor și al energiei. Estimările ORSE arată că între 32% și 45% din populație este afectată de sărăcie energetică, iar 20% dintre gospodării consumă sub jumătate din media națională. În sectorul privat, 81% dintre firme indică costurile cu energia ca principal obstacol pentru investiții, afectând competitivitatea și profitabilitatea.
Advertisment
Ce impact are această poziție asupra costului mediu de producție în industrie? Ce spune Dumitru Chisăliță, președintele AEI, pentru Aleph Business?
”Prețul acesta este determinat de o serie de situații pe care le-am avut în ultimii ani, ultimii 15 sau ultimii 3 ani de zile. Cauzele pentru care am ajuns în această situație le-am putea împărți în două mari domenii, cauze interne și cauze externe. În ceea ce privește cauzele interne, măsurile care au fost luate în ultimii 17 ani au contribuit foarte mult la reducerea producției și la menținerea cererii. Această situație în care oferta este sub cerere, practic face ca să avem niște prețuri mai mari, pentru că în permanență oamenii sunt dispuși să oferă preț mai mare pentru a obține ei energia care să le acopere cererea de care au nevoie. Ei înseamnă furnizorii, în primul rând, și mai departe furnizorii care vin cu aceste prețuri care le cascadează către consumatorul final. Un alt aspect important pe care l-am avut în special în ultima perioadă, în ultimele luni, discutăm de fiscalitate. O fiscalitate care a crescut treptat în energie, de la taxa pe valoare adăugată, la alte taxe pe care diversii participanți în piață le achită către stat, dar care le translatează mai departe în prețul al consumatorului final.
În același timp, la nivelul cauzelor interne, aș puncta și aspecte legate de mix-uri energetice pe care le avem în momentul de față. Un mix energetic care face ca, la vârf de consum, datorită lipsei stocării și datorită lipsei unor capacități securitare pe care România nu le mai are, ne confruntăm cu niște prețuri foarte ridicate, sau în el foarte foarte ridicate.Ca și cauze externe, aș merge la situația care a apărut în general în Europa după februarie 2022, după declanșarea conflitului din Ucraina. Această situație a făcut ca în prețurile tuturor formelor de energie să crească, atât pe energie electrică, dar și altor forme de energie care stau la bază a produsei energie electrice și fac referire la gazele naturale în această zonă. În ultimul rând, creșterea ceririi de energie, în special în zona sud-sudesteuropeană, adică Grecia, Bulgaria, România, Ungaria, determinată de conectarea sistemului energetic din Ucraina și Moldova la sistemul european și, în același timp, determinată de creșterea importurilor în această zonă.”