România are resurse şi materii prime critice de valorificat, de la grafit la magneziu, dar dezvoltarea economică vine din prelucrarea lor, nu doar din exploatare. Programul naţional de explorare trebuie să fie aprobat până pe 24 mai 2025

• România deține rezerve semnificative de cupru, siliciu, grafit și magneziu, dar adevărata valoare economică vine din prelucrarea acestora, nu doar din exploatare și vânzare, scrie ZF.
• Salrom investește 448 milioane de euro în exploatarea și prelucrarea grafitului, iar Verde Magnesium pregătește o investiție de 1 miliard de dolari pentru dezvoltarea industriei magneziului.
• România are un deficit la capitolul reciclare și reutilizare a materiilor prime critice, ceea ce afectează obiectivele europene de sustenabilitate și independență economică.

România deține rezerve semnificative de materii prime critice, precum cupru, siliciu, grafit și magneziu, esențiale pentru tranziția energetică și dezvoltarea economică globală, este o concluzie a ZF Power Summit 2025.

Specialiștii din industrie subliniază importanța prelucrării acestora pentru a adăuga valoare economică, în loc de simpla exploatare și vânzare.

Vicepreședintele ANRMPS, Ionuț-Sorin Banciu, spune că, din cele 34 de minerale critice ale Uniunii Europene, România dispune de resurse semnificative și trebuie să aibă un program național de explorare aprobat până pe 24 mai 2025.

Care sunt proiectele pentru grafit și magneziu?

Uniunea Europeană pune un accent tot mai mare pe materiile prime critice, odată cu adoptarea Critical Raw Materials Act, iar România începe să valorifice această oportunitate.

Salrom depune două proiecte la Comisia Europeană pentru exploatarea și prelucrarea grafitului în Baia de Fier, județul Gorj.

Investițiile se ridică la 448 milioane de euro și vizează atât redeschiderea minelor, cât și procesarea grafitului până la stadiul de grafen, un material cu proprietăți excepționale.

În paralel, Verde Magnesium, susținut de americanii de la Amerocap, pregătește o investiție de 1 miliard de dolari pentru exploatarea și prelucrarea magneziului.

CEO-ul companiei, Alexandru Roșu, atrage atenția asupra lipsei specialiștilor și ritmului lent al licențelor de explorare, ceea ce pune în pericol dezvoltarea industriei locale.

Care sunt provocările în reciclare și reutilizare?

România rămâne în urmă la capitolul reciclării materiilor prime critice, un aspect esențial pentru atingerea obiectivelor Uniunii Europene, care vizează ca până în 2030 să extragă 10% din mineralele necesare, să prelucreze 40% și să recicleze 25%.

În prezent, echipamentele electronice conțin cantități semnificative de minerale critice, însă reciclarea acestora este insuficient dezvoltată.

Care sunt investițiile în industria energetică?

Prime Batteries Technology își extinde capacitatea de producție de baterii la Cernica, Ilfov și investește 800 de milioane de euro pentru a atinge o capacitate de 6 GWh până în 2026.

Compania își propune să folosească cât mai multe resurse din Europa, însă costurile rămân cu 6-8% mai mari față de produsele din Coreea de Sud și Japonia.

CEO-ul Adrian Polec subliniază necesitatea unei fabrici de grafit și folie de aluminiu în România, ceea ce ar reduce dependența de importuri.

Ce urmează?

Companiile din energie și tehnologie explorează alternative sustenabile. Christof Industries dezvoltă tehnologii pentru producția de biocombustibil din alge și reciclarea fosforului și nitrogenului, esențiale pentru agricultură.

Expur investește în cogenerare și combustibili sustenabili, iar Enexus Renewables sprijină dezvoltarea energiei verzi, cu proiecte fotovoltaice de peste 200 MW.

Centrele de date devin un consumator strategic pentru energie. Tema Energy și ClusterPower evidențiază oportunitățile României de a atrage investiții în acest sector, mai ales în zone precum Mintia, Doicești și Cernavodă.

Aceste facilități contribuie la stabilizarea consumului energetic și valorificarea surplusului de energie regenerabilă.

În acest context, Stephen Beard, de la Knight Frank, estimează că piața centrelor de date din București crește de la 10 MW la 50 MW în doi ani, dacă procesul de autorizare se accelerează.

Reglementările europene cu privire la materiile prime critice și energia sunt în continuă schimbare.

Daniel Apostol, de la Federația Patronală a Energiei, subliniază necesitatea unui cadru legislativ coerent pentru dezvoltarea tehnologiilor emergente, precum hidrogenul, biometanul și energia geotermală.

Experții din industrie susțin că România trebuie să își actualizeze strategiile pentru a atrage investiții și a valorifica resursele critice.

Rolf Kuby, director general Euromines, subliniază că Europa trebuie să își dezvolte capacitățile miniere și industriale pentru a menține competitivitatea globală, iar România poate juca un rol important în acest proces.