• România are cel mai mare preț al electricității din UE, ajustat la puterea de cumpărare: 46,9 PPS pentru 100 kWh, în primul semestru din 2026.
  • Eurostat raportează o creștere anuală de 51,6% a prețului electricității pentru gospodăriile din România, față de 19,8% în Irlanda și 18,4% în Finlanda.
  • Ionuț Purica propune reglementarea prețurilor în perioadele de criză și investiții în răcirea centralei de la Cernavodă, pentru protecția consumatorilor și a economiei.

Prețul electricității în România îți pune bugetul sub presiune: țara ocupă primul loc în UE după ajustarea tarifelor la puterea de cumpărare. Datele Eurostat pentru prima jumătate a anului 2026 arată și cea mai mare scumpire anuală din Uniune. Ionuț Purica, expert în energie, explică la Aleph Business de ce resursele proprii trebuie însoțite de măsuri pentru protecția consumatorilor.

Prețul electricității în România conduce clasamentul ajustat la puterea de cumpărare

Pentru primul semestru din 2026, Eurostat raportează un preț de 46,9 PPS pentru 100 kWh în România. Polonia urmează cu 41,1 PPS, apoi Cehia, cu 34,3 PPS. Prețurile sunt comparate printr-o unitate statistică ce corectează diferențele generale de preț dintre țări.

În moneda națională, prețul pentru gospodăriile din România crește cu 51,6% față de prima jumătate a anului 2025. Separat, media UE scade cu 2,2% față de semestrul al doilea din 2025, până la 0,28 euro/kWh. Comparațiile folosesc perioade diferite: prima este anuală, a doua este semestrială.

Titlurile zilei

Tineri Antreprenori revine cu ediția a 11-a și pune accent pe creșterea strategică a afacerilor

Clasamentul în PPS îți arată costul comparabil al electricității după ajustarea la puterea de cumpărare. Pentru ponderea efectivă a facturii în bugetul tău trebuie analizate separat venitul și consumul.

Resursele proprii oferă un avantaj, spune Ionuț Purica

„E foarte clar că România are un avantaj competitiv.” Ionuț Purica identifică acest avantaj în resursele proprii de gaze. În opinia sa, acestea trebuie folosite pentru protecția consumatorilor și pentru menținerea activității economice.

Expertul critică funcționarea pieței gazelor în contextul crizei pe care o descrie. „Nu există competiție”, afirmă Purica. El spune că nu observă furnizori care să reducă prețurile pentru a atrage consumatori de la alte companii.

Pentru factura ta, existența resurselor este doar o parte a explicației. Contează și condițiile în care energia este produsă, tranzacționată și livrată consumatorului.

Prețul electricității în România readuce în discuție reglementarea

„Nu putem să oprim alimentarea cu energie, evident, dar putem să reglementăm”, spune Ionuț Purica. Expertul propune prețuri care să permită acoperirea costurilor și un câștig, dar să protejeze consumatorii în perioadele de criză.

Reglementarea este prezentată de invitat ca o măsură de protecție pentru gospodării și companii. Purica avertizează că energia scumpă poate descuraja investițiile și poate contribui la închiderea unor întreprinderi. În evaluarea sa, efectele asupra locurilor de muncă și bugetului public trebuie incluse în calculul economic al crizei.

Pentru tine, riscul poate depăși factura de acasă: costul energiei influențează și activitatea companiei la care lucrezi. Măsurile descrise de Purica reprezintă propunerile sale, nu decizii anunțate de autorități.

Purica invocă modelul Spaniei pentru protecția consumatorilor

Ionuț Purica folosește exemplul Spaniei din criza energetică din 2022 pentru a susține intervenția asupra prețurilor. „Și s-au protejat în felul ăsta și rezidențialul, deci consumatorii rezidențiali, și economia”, afirmă expertul.

Concret, mecanismul iberic a vizat Spania și Portugalia, cu aprobarea Comisiei Europene. Banca Spaniei explică mecanismul de limitare a costului gazelor folosite pentru producția electricității. Producătorii primeau compensații pentru diferența dintre prețul gazelor pe piață și nivelul de referință.

Costurile mecanismului erau finanțate inclusiv de anumite categorii de consumatori beneficiari. Exemplul arată că evaluarea unei intervenții trebuie să includă atât reducerea prețului electricității, cât și costul compensațiilor.

Prețul electricității în România depinde și de reziliența producției

Pentru Cernavodă, Purica spune că „trebuie gândit un sistem alternativ de turnuri de răcire”. Expertul propune investiții care să reducă vulnerabilitatea producției nucleare în perioadele cu nivel scăzut al Dunării.

În comunicatul din 29 octombrie 2026, Nuclearelectrica precizează condițiile necesare pentru repornirea reactoarelor. La acea dată, ambele unități erau oprite în siguranță, iar nivelul apei rămânea sub pragul necesar repornirii. Compania preciza că nivelul necesar trebuie menținut mai multe zile și trebuie să prezinte o tendință de creștere.

Operatorul arată că centrala dispune deja de mai multe sisteme de răcire pentru asigurarea securității nucleare. Propunerea lui Purica privește reziliența producției, iar fezabilitatea soluției necesită evaluare tehnică. Situația din toamnă este ulterioară perioadei analizate de Eurostat și nu explică retrospectiv prețurile din ianuarie–iunie.

Poți urmări și efectele financiare ale opririi producției în analiza Aleph Business cu Bogdan Ceuca despre profitul și dividendele Nuclearelectrica.