De ce plătește România atât de mult pentru energie? Octavian Bădescu, economist și antreprenor: Avem toate premisele ca să avem printre cele mai mici costuri de energie din Europa

• Reactorul 1 de la Cernavodă se oprește din nou pe 9 noiembrie.
• Prețul energiei atinge un vârf de aproape 634 €/MWh.
• Bădescu avertizează că energia scumpă reduce competitivitatea.

Oprirea reactorului 1 de la Cernavodă pune din nou presiune pe sistemul energetic și ridică întrebări despre costurile pe care le plătești pentru electricitate. Unitatea a fost deconectată de la rețea pe 9 noiembrie 2026, la numai trei zile după repornire. Defecțiunea apare în partea nenucleară a centralei, fără impact asupra securității nucleare. Octavian Bădescu, economist și antreprenor, consideră că România nu își valorifică suficient resursele energetice, deși dispune de un potențial important de producție. În opinia sa, costurile ridicate afectează competitivitatea companiilor și contribuie la vulnerabilitățile economiei.

Oprirea reactorului 1 de la Cernavodă reduce producția de energie nucleară

Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă a fost deconectată de la Sistemul Energetic Național în seara zilei de 9 noiembrie.

Defecțiunea apare la sistemul de control al vidului condensatorului turbinei, în partea clasică a instalației. Potrivit Nuclearelectrica, incidentul nu afectează securitatea nucleară, personalul sau mediul.

Informațiile sunt confirmate în raportul oficial transmis de Nuclearelectrica Bursei de Valori București.

Reactorul fusese reconectat la rețeaua națională pe 6 noiembrie, după o perioadă îndelungată de indisponibilitate.

Între timp, Unitatea 2 se afla în procedură de repornire. Cele două reactoare au o capacitate instalată totală de aproximativ 1.400 MW.

Octavian Bădescu atrage atenția asupra diferenței dintre resursele României și capacitatea efectivă de a asigura energie la prețuri competitive.

Prețul energiei crește, dar vârful de 634 €/MWh nu reprezintă media zilei

Pe 9 noiembrie, prețul energiei electrice din România a atins un maxim de aproximativ 634 €/MWh pe piața pentru ziua următoare.

Totuși, această valoare reprezintă un vârf pe interval de tranzacționare, nu prețul mediu al întregii zile.

Potrivit datelor de piață publicate pe baza informațiilor ENTSO-E, media zilnică din România a fost de aproximativ 388 €/MWh pe 9 noiembrie.

Octavian Bădescu avertizează că un nivel excepțional al prețului nu trebuie confundat cu o situație permanentă.

„A fost o poză de moment care a dat o imagine foarte negativă.”

Economistul consideră însă că România se confruntă cu o problemă structurală a costurilor energetice.

Prețurile de pe piața angro sunt influențate de producția disponibilă, consum, importuri și condițiile regionale. Ele nu se transferă automat, în aceeași valoare, în facturile tuturor consumatorilor.

Bădescu subliniază că țara dispune de resurse naturale care ar putea susține costuri de producție competitive.

Oprirea reactorului 1 readuce în discuție investițiile și stocarea energiei

Octavian Bădescu consideră că România trebuie să analizeze cauzele pentru care resursele energetice disponibile nu se reflectă în prețuri mai mici.

„Trebuie văzut exact care sunt cauzele.”

Potrivit economistului, investițiile în capacități de producție și stocare ar putea contribui la reducerea vulnerabilităților sistemului.

„Trebuie văzut cum ne putem exploata potențialul natural mult mai bine.”

Capacitățile de stocare pot absorbi energie în perioadele cu producție ridicată și o pot furniza atunci când cererea crește.

Acest mecanism poate limita unele vârfuri de preț și poate îmbunătăți flexibilitatea sistemului energetic. Totuși, stocarea nu poate înlocui integral producția pierdută în cazul unei opriri prelungite a reactoarelor.

„Adică, dacă ai capacitate de stocare, teoretic poți să gestionezi mult mai bine problematica asta”, explică Bădescu.

În opinia sa, investițiile trebuie orientate atât către noi capacități de producție, cât și către infrastructura necesară administrării consumului.

Energia scumpă reduce competitivitatea companiilor românești

Costurile cu electricitatea influențează direct competitivitatea firmelor, mai ales în industriile cu un consum ridicat de energie.

Pentru o companie, energia mai scumpă poate însemna costuri de producție mai mari, marje de profit mai mici sau prețuri finale mai ridicate.

Octavian Bădescu consideră că această situație afectează capacitatea firmelor românești de a concura cu producătorii din alte state europene.

„Scade, fără îndoială.”

Afirmația reprezintă răspunsul economistului la întrebarea privind efectul costurilor energetice asupra competitivității unei firme.

În cazul companiilor exportatoare, energia mai scumpă poate reduce avantajul de preț pe piețele externe.

În același timp, importurile de electricitate influențează balanța comercială a României.

Bădescu subliniază că problemele energetice și deficitul comercial sunt legate.

Legătura economică depinde însă de volumul și valoarea importurilor de energie, dar și de productivitatea și structura producției interne.

Oprirea reactorului 1 accentuează întrebările despre dependența de importuri

Indisponibilitatea producției nucleare poate obliga sistemul energetic să utilizeze alte surse interne și să crească importurile în anumite intervale.

Pentru România, dependența de energia cumpărată din exterior poate deveni costisitoare atunci când prețurile regionale sunt ridicate.

Octavian Bădescu consideră că problema trebuie analizată și prin efectele asupra deficitului comercial.

„Partea de import de energie intră tot în acest deficit.”

Deficitul comercial apare atunci când valoarea bunurilor importate depășește valoarea celor exportate. Energia electrică importată intră în această categorie.

În opinia economistului, costurile energetice ridicate pot contribui la deteriorarea competitivității și pot amplifica presiunile economice.

Totuși, evoluția cursului valutar depinde de mai mulți factori, inclusiv fluxurile de capital, politica monetară și situația contului curent.

Nuclearelectrica a anunțat că directorul tehnic al centralei va fi înlocuit începând cu 1 decembrie 2026. Cauza profundă a defecțiunii urmează să fie stabilită printr-un raport ulterior.

Pentru tine, oprirea reactorului 1 nu înseamnă automat o scumpire imediată a facturii. Dar incidentul evidențiază importanța capacităților de producție disponibile, a investițiilor și a costurilor energiei pentru economia românească.