- Neptun Deep ar urma să producă aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze anual, din 2027. OMV Petrom are peste 30 de contracte semnate, dar numai o treime din volumele contractate sunt destinate clienților români.
- Marcel Murgoci consideră că gazele din Marea Neagră pot reduce dependența de importuri și pot susține industria chimică. Romgaz pregătește comercializarea propriei cote și relansarea producției la Azomureș.
- Securitatea proiectului reprezintă o provocare suplimentară. Incidentele cu drone din Marea Neagră determină Uniunea Europeană să accelereze dezvoltarea unui centru comun de securitate maritimă pentru România și Bulgaria.
Gazele din Neptun Deep pot deveni un avantaj important pentru economia României, dar destinația unei mari părți din producția viitoare rămâne necunoscută. Proiectul dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz ar urma să livreze aproximativ 8 miliarde de metri cubi anual, la capacitate maximă, însă cele două companii se află în etape diferite ale comercializării. Marcel Murgoci, director de tranzacționare la Estinvest, explică la Aleph Business că resursele din Marea Neagră pot reduce dependența de importuri și pot susține relansarea industriei chimice, în special prin activitatea combinatului Azomureș.
Advertisment
Gazele din Neptun Deep ajung pe piață în 2027. Cine le va cumpăra?
Neptun Deep este cel mai mare proiect de exploatare a gazelor naturale din România. OMV Petrom și Romgaz dețin fiecare câte 50%, iar investiția totală de dezvoltare este estimată la aproximativ 4 miliarde de euro.
Primele gaze ar urma să ajungă în Sistemul Național de Transport în prima jumătate a anului 2027. Producția va crește treptat și ar trebui să atingă un nivel anual de aproximativ 8 miliarde de metri cubi până la sfârșitul trimestrului al treilea. Acest nivel ar urma să fie menținut timp de aproape zece ani.
Titlurile zilei
Problema principală rămâne comercializarea producției.
OMV Petrom anunță peste 30 de contracte semnate, dar nu publică volumele exacte, prețurile sau durata majorității acordurilor. Franck Neel, membru al directoratului companiei, a precizat că aproximativ o treime din volumele deja contractate sunt destinate clienților români.
Printre cumpărătorii cunoscuți se află Uniper din Germania, Energocom din Republica Moldova și compania industrială Silcotub.
Romgaz, în schimb, a anunțat că primele contracte pentru comercializarea propriei cote sunt așteptate din trimestrul al patrulea al anului 2026.
Această diferență dintre cei doi parteneri ridică întrebări despre cantitățile care vor rămâne în România și despre beneficiile pentru consumatorii industriali.
Marcel Murgoci explică diferența dintre strategiile OMV Petrom și Romgaz
Marcel Murgoci consideră că una dintre principalele provocări ale proiectului este identificarea cumpărătorilor pentru producția viitoare.
În intervenția de la Aleph Business, directorul de tranzacționare Estinvest atrage atenția că OMV Petrom are deja acorduri comerciale, în timp ce Romgaz încă lucrează la pregătirea vânzărilor.
Contractele sunt negociate separat de fiecare companie, deoarece fiecare partener comercializează propria cotă din producție.
Murgoci consideră că gazele extrase din Marea Neagră ar putea înlocui o parte dintre cantitățile importate în prezent. Această schimbare ar putea aduce avantaje atât pentru companiile producătoare, cât și pentru consumatorii industriali.
„Probabil la fel va face și RomGaz-ul”, afirmă acesta, după ce discută posibilitatea ca OMV Petrom să înlocuiască anumite importuri cu producția internă.
Destinația gazelor are importanță și pentru investitorii de la Bursa de Valori București. Romgaz și OMV Petrom sunt companii listate, iar exploatarea noilor rezerve poate influența rezultatele financiare și perspectivele lor de dezvoltare.
Într-un articol Aleph Business despre evoluția acțiunilor companiilor implicate în Neptun Deep, Lucian Isac, director general Estinvest, explică faptul că investitorii includ deja o parte dintre beneficiile viitoare ale proiectului în evaluările bursiere ale celor două companii.
Gazele din Neptun Deep pot susține relansarea industriei chimice
Unul dintre principalele avantaje economice ale proiectului ar putea fi folosirea gazelor naturale în procese industriale cu valoare adăugată mai mare.
Marcel Murgoci consideră că producția internă poate susține companiile care utilizează cantități importante de gaze naturale.
„Și aici mă gândesc în primul rând la societățile care folosesc foarte mult gaz în activitatea de producție”, afirmă specialistul.
Un exemplu important este combinatul Azomureș. Romgaz urmărește reluarea producției de îngrășăminte chimice și integrarea gazelor naturale în activitatea industrială.
Reprezentanții Romgaz au prezentat recent strategia de transformare a companiei într-un grup energetic integrat, care să valorifice gazele atât prin vânzare, cât și prin producția de electricitate și de îngrășăminte.
Murgoci consideră că utilizarea gazelor în industria locală poate avea efecte economice mai ample decât simplul export al resursei.
„Și acest lucru este un aspect important pentru că ajută piața internă”, subliniază directorul Estinvest, referitor la posibilitatea de a relansa producția chimică.
Totuși, disponibilitatea gazelor din Neptun Deep nu garantează automat prețuri mai mici.
Într-un articol Aleph Business despre efectul Neptun Deep asupra prețurilor gazelor, Daniel Pintilie, specialist în energie, explică faptul că România face parte din piața europeană, iar cotațiile regionale influențează prețurile interne. Aleph Business
Prin urmare, avantajul pentru companiile românești va depinde nu doar de volumele disponibile, ci și de condițiile comerciale și de costurile de producție.
Neptun Deep se confruntă și cu riscurile de securitate din Marea Neagră
Pe lângă incertitudinile comerciale, proiectul Neptun Deep trebuie să funcționeze într-o regiune afectată de riscuri militare și de securitate maritimă.
În octombrie, cel puțin nouă nave comerciale au fost lovite de drone maritime în apropierea României și Bulgariei. Incidentele au provocat victime și au amplificat temerile privind siguranța navigației și a infrastructurii energetice din Marea Neagră.
În august, militarii români au neutralizat o dronă maritimă încărcată cu explozibil, descoperită în apropierea platformei Neptun Alpha.
Ministerul Apărării a confirmat că drona a fost lovită de un avion F-16 și neutralizată ulterior de specialiștii Forțelor Navale.
Alte două drone au fost neutralizate în apropierea perimetrului în aceeași lună. Nu există însă dovezi publice că aceste incidente au reprezentat atacuri deliberate asupra proiectului Neptun Deep.
Riscurile sunt analizate și de instituțiile europene. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat alocarea a 50 de milioane de euro pentru accelerarea dezvoltării unui centru comun de securitate maritimă al României și Bulgariei.
Proiectul urmărește îmbunătățirea supravegherii și a schimbului de informații în regiune. Reuters
Gazele din Neptun Deep pot aduce beneficii economiei României, dar contractele rămân decisive
Neptun Deep poate aproape dubla producția de gaze naturale a României și poate consolida poziția țării pe piața energetică regională.
Totuși, cantitatea de gaze extrasă reprezintă doar una dintre componentele beneficiului economic.
Pentru companiile românești, contează volumul disponibil pe piața internă, prețurile contractuale și posibilitatea de a utiliza gazele în procese industriale.
În cazul Romgaz, integrarea producției din Marea Neagră cu activitatea Azomureș poate reprezenta un exemplu de valorificare industrială a resurselor naturale.
OMV Petrom urmărește, în paralel, extinderea prezenței comerciale pe piețele regionale, inclusiv în Bulgaria și Ungaria.
Un articol Aleph Business despre negocierile Ungariei pentru gazele din Neptun Deep prezintă interesul cumpărătorilor din regiune pentru producția viitoare și incertitudinile legate de partenerii comerciali.
Pentru Marcel Murgoci, folosirea gazelor în economia locală este una dintre oportunitățile importante ale proiectului.
Beneficiile finale pentru industrie și consumatori vor depinde însă de contractele încheiate, de costurile energiei și de capacitatea companiilor românești de a valorifica resursa.