• Guvernul extinde mecanismul de protecție cu 3 luni pentru electricitate și 12 luni pentru gaze.
  • România atingr un export net de 6 milioane de metri cubi, ce semnalează un echilibru fragil, în timp ce producția internă crește la 9,37 miliarde metri cubi.
  • Consumul ajunge la 53-54 milioane metri cubi/zi, iar temperaturile scăzute forțează importuri suplimentare.

Guvernul va prelungi mecanismul de plafonare a prețurilor la electricitate și gaze naturale, și menține protecția consumatorilor pentru încă 3 luni la electricitate și 12 luni la gaze. Ordonanța de urgență urmează să fie adoptată săptămâna viitoare.

În același timp, România marchează o premieră pe piața gazelor în 2024: a reușit un export net de 6 milioane de metri cubi, ce semnalează un „echilibru fragil”, dar important. â

Consumul crește ușor, iar producția internă face un pas înainte, însă temperaturile scăzute pun presiune pe stocuri.

Titlurile zilei

Moody’s schimbă perspectiva de rating a României de la stabilă la negativă
Aurul depășește 3.000 de dolari uncia
Salariul mediu net ajunge la 5328 lei în ianuarie
Ford Otosan Craiova începe livrarea primelor mașini electrice fabricate în România
Tesla este prinsă în focul războiului comercial
UiPath cumpără compania de A.I. Peak

Ce spune Dumitru Chisăliță, președinte, Asociația Energia Inteligentă, pentru Aleph Business?

„În primul rând aș spune că suntem într-o situație normală. Luna februarie este luna care statistic înseamnă cele mai mari consumuri din istoria unui an în România.

Suntem într-o situație în care temperaturile sunt foarte scăzute, de circa 5-6 zile, și ca atare consumurile au crescut. În același timp, lucrurile se vor desfășura într-un mod normal, nu suntem de nicio culoare într-o perioadă periculoasă pentru alimentarea cu gaze a României și nu suntem nici într-un maxim istoric, așa cum, de fapt, se vehiculează”, spune Chisăliță.

Ce se întâmplă cu importurile și fluxurile de gaze?

„Dacă ne uităm statistic, am avut perioade în care cantitatea de gaz importată a fost mult mai ridicată și, în același timp, trebuie să înțelegem că în momentul de față nu mai putem să vorbim de importuri, așa cum vorbeam 5-6 ani de zile în urmă când importam gaze de la ruși, și trebuie să ne gândim că România se găsește în mijlocul unor fluxuri de gaze, adică gazele intră, ies din România spre diverse direcții, partea de vest, partea de est, partea de nord, de așa natură încât a urmări astăzi indicatorul „importuri”, așa cum o făceam în urmă cu 5 ani de zile, este profund greșit.

Cel mult putem să vorbim de importuri nete, de exporturi nete, adică ceea ce a intrat în România, ceea ce a rămas în România față de ceea ce a ieșit din România. Din acest punct de vedere, repet, România se găsește într-o fază de normalitate, dacă facem referire la oricare din anii trecuți, sau dacă facem referire la situația pe care o avem în raport cu consumurile și cu sursele existente”, adaugă el.

Producția internă de gaze crește

„În ceea ce privește producția de gaz, trebuie să spunem că în ultimii 2 ani de zile în România și-a crescut producția de gaze naturale, atât prin aportul gazelor din zona offshore, de mică adâncime, cât și prin dezvoltarea unor capacități suplimentare de producție a gazelor naturale pe zona de onshore, și aici discutăm în special de compania Romgaz, compania care a reușit să-și crească producția de gaze, de așa natură încât a acoperit și depletările naturale care au existat la alți producători de gaze din România.

Această tendință probabil că se va menține și pe parcurs anului 2025 și, așa cum există în momentul de față în programele companiilor Romgaz și Petrom, din 2027 ar trebui să avem un aport substanțial de gaze, odată cu punerea în producție a zăcământului Neptun Deep, de acolo de unde se așteaptă ca, la vârf de consum, să avem un aport aproximativ egal cu producția de astăzi a României”, continuă Chisăliță.

Are România statutul de net-exportator?

„Ce pot să vă spun este că în anul 2024, pe baza datelor Transgaz, România a importat și a exportat aproximativ aceeași cantitate. Dacă ne uităm, de exemplu, pe anumite perioade din ani, România a fost net-exportator, adică balanța între intrările și ieșirile din România a prezentat România ca fiind un net-exportator în aceste perioade.

Dar România, practic, se îndreaptă către această poziție de net-exportator de gaze naturale, dar n-aș pune semnificativ. Adică, din punctul meu de vedere, semnificativ înseamnă să aibă atât de multe gaze încât să alimenteze, nu știu, un sfert din Europa.

Nu ne vom găsi într-o astfel de situație. Dar o țară care va fi net-exportatoare, cu siguranță, România va deveni, cel puțin în următorii 10 ani sau pentru următorii 10 ani de zile și cel puțin pentru țările de jur împrejurul României”, adaugă el.

Cum vede Chisăliță dependența României de importurile de gaze în 2025, când recordul actual este de 16,5 milioane mc/zi?

„Nu este un record actual, adică vreau să precizăm foarte clar. Sunt niște cantități importate de gaze naturale, așa cum sunt niște cantități exportate de gaze naturale, gaze care au mers către Republica Moldova, au mers către Ungaria în această perioadă, au mers către Transnistria, adică vreau să eliminăm această sintagmă pentru că nu este corectă.

Din punctul meu de vedere lucrurile nu reprezintă încă o dată o situație critică, este o situație care poate să fie ținută sub control de către operatorii care au această obligație legală, vorbesc aici în primul rând de Transgaz, vorbesc de furnizorii care trebuie să-și asigure necesarul de gaze pentru a satisface clienții cu care au contracte.

Singura situație care merită luată în discuție este evoluția prețului gazelor în România, care este net superior oricăror piețe din Europa. Acesta este un element, într-adevăr, ar putea să ne creeze o îngrijorare de ce se întâmplă acest lucru în România, dar din punct de vedere al fluxurilor fizice, din punct de vedere a ceea ce se întâmplă și a siguranței alimentarii cu gazele naturale de consumator, nu văd o problemă”, conchide Chisăliță.