Cel de-al doilea val verde devine realitate. Şantierele eoliene şi solare ajung la 2.000 MW, utilajele sunt pe teren, cele mai mari turbine montate vreodată în România intră în reţea. Care ar putea fi bilanţul la final de an. Aproape în fiecare zi apare un anunţ cu privire la evoluţia unui şantier pentru un parc eolian sau solar

• România instalează 3.200 MW energie verde până în 2026, cu proiecte eoliene, solare și sprijin pentru prosumatori, scrie ZF.
• Investiții de peste 6 miliarde lei modernizează rețelele pentru a reduce pierderile și a crește stabilitatea.
• Pentru retehnologizarea Cernavodă în 2027, energia regenerabilă și stocarea compensează pierderea temporară de capacitate.

Prima turbină a parcului eolian VIFOR din județul Buzău este instalată de Rezolv Energy, cu sprijinul fondului britanic Actis. Este vorba despre o turbină EnVentus Vestas V162, cu o capacitate de 6,4 MW – cea mai puternică din România. La finalizare, parcul atinge 461 MW și devine cel mai mare proiect eolian din noul val de investiții verzi. În prezent, liderul în capacitate rămâne parcul Fântânele-Cogealac (600 MW), operațional din 2012, scrie ZF.

OX2 România construiește în județul Galați parcul Green Breeze (99,2 MW), programat să intre în funcțiune în prima parte a anului 2026. Opt din cele 16 fundații ale turbinelor sunt deja turnate.

Potrivit RWEA, în prezent se află în construcție aproximativ 600 MW în proiecte eoliene, iar alți 400 MW urmează să înceapă lucrările în următoarele luni. Estimările indică punerea în funcțiune a 400 MW până la sfârșitul anului, un salt semnificativ față de cei doar 30 MW instalați în 2024.

Cum arată expansiunea energiei solare?

Ingka Investments, parte a grupului IKEA, dezvoltă parcul solar Butimanu (300 MW) din județul Dâmbovița, care se adaugă celor 171 MW din parcurile eoliene pe care compania îi deține deja în România.

Pe segmentul fotovoltaic, potrivit RPIA, la începutul anului sunt în construcție circa 1.600 MW, dintre care 400 MW sunt deja finalizați. Până la sfârșitul anului se finalizează încă 1.000 MW în energie solară.

2025 an-record pentru punerea în funcțiune de capacități

Anul 2025 se conturează drept cel mai bun din ultimele trei decenii în privința punerilor în funcțiune de noi capacități de producție. Printre reperele istorice se numără: punerea în funcțiune a Unității 1 de la Cernavodă (700 MW) în 1996, a Unității 2 în 2007, valul verde din perioada 2009–2014 și noul val început în 2022, marcat de creșterea numărului de prosumatori.

Transelectrica raportează că în 2024 intră în funcțiune centrale cu o capacitate totală de 1.143 MW: 581 MW fotovoltaic, 30 MW eolian, 121 MW în baterii de stocare, 53 MW hidro, 330 MW cărbune, 25 MW hidrocarburi și 3 MW biogaz. Prosumatorii nu sunt incluși în aceste date, dar contribuie semnificativ la schimbarea de trend.

Care sunt obiectivele oficiale și angajamentele până în 2026?

1. Extinderea capacității din surse regenerabile
Ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan, anunță că România instalează 3.200 MW în energie solară și eoliană până în decembrie 2026. Aceste proiecte sunt finanțate prin PNRR, Fondul pentru Modernizare și contracte bilaterale, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 35% față de capacitatea instalată în 2022.

2. Modernizarea infrastructurii de transport și distribuție
Investițiile în rețelele electrice depășesc 6 miliarde de lei, realizate prin Transelectrica și distribuitori locali. Rețelele se automatizează pentru reducerea pierderilor tehnice, care ajung în unele județe la 10–12% și contribuie astfel la stabilizarea sistemului și scăderea costurilor pentru consumatori.

3. Sprijin pentru prosumatori și comunități energetice
România își propune să atingă 250.000 de prosumatori până în 2026, față de cei 230.000 deja înregistrați în 2025, cu o capacitate totală de aproximativ 2.700 MW. Se oferă ghiduri simple și finanțări pentru instalarea de panouri solare în gospodării și comunități locale, cu scopul de a genera energie locală și a reduce costurile cu factura la electricitate.

Care sunt provocările viitoare?

În 2027, Unitatea 1 de la Cernavodă intră în retehnologizare, iar România pierde temporar 700 MW de capacitate în bandă, esențială pentru consumul intern. Compensarea acestei pierderi impune accelerarea investițiilor în surse regenerabile și în capacități de stocare, pentru a evita importurile și volatilitatea prețurilor.