- Consumul total de energie din România scade cu 10% între 2019 și 2024.
- Creșterea de doar 1% în T1/2024 față de T1/2023 este nesemnificativă.
- Cererea industrială de energie scade cu 4% între 2021–2023.
- Cererea de gaze naturale scade cu 12% între 2019 și 2024.
- Între 2021–2023, consumul industrial de gaze scade cu 25%.
- Volumul de carburanți vânduți crește cu 17% în 2024 față de 2019.
- În T1/2024, consumul de carburanți crește cu 1% față de T1/2023.
- Vânzările de mașini pe benzină și motorină continuă să crească.
- Consumul industrial de energie scade cu 29% în Tulcea.
România vrea electrificare, dar cifrele merg în sens invers.
Advertisment
În ultimii 5 ani, consumul de carburanți crește cu 17%, în timp ce cererea de gaze și electricitate scade cu peste 10%.
În plină tranziție verde, românii aleg tot motoarele clasice, în timp ce infrastructură electrică bate pasul pe loc.
Titlurile zilei
Întrebarea e simplă: cum putem decarboniza, dacă realitatea din teren merge împotriva direcției europene?
Ce spune Bogdan Alecu, jurnalist, Ziarul Financiar?
De ce crește consumul de carburați, în plină tranziție energetică și ce lipsește infrastructurii de electrificare din România?
„Crește pentru că avem și creștere economică, companiile au nevoie de transport, consumul are nevoie de transport și să nu uităm că acest consum de carburant, în primul rând, se duce către transportul de mărfuri. Vorbim de consum de carburant realizat de camioane, de venuri, de vehicule comerciale și într-o proporție mai mică de autoturisme. Ok, discutăm de decarbonizare, dar transporturile per total reprezintă aproximativ o treime din emisiile totale de carbon. Construcțiile au de asemenea un procent foarte mare iar acolo parcă nu vedem la fel de mult efort pentru că nu sunt chiar în lumina reflectoarelor. Ce putem face mai departe? O tranziție optimă pentru economie. Nu trebuie să ne grăbim pentru că, cum a spus și invitatul de mai devreme, depindem de China când vine vorba de vehicule electrice în acest moment”, spune el.
Cum poate fi încurajată trecerea reală la electric și gaze, în loc de combustibili clasici?
„Deja există această trecere. Avem tot mai multe panouri fotovoltaice. Acum discutăm și despre elemente de stocare. Numărul mașinilor electrice crește. Sunt tot mai multe. Avem peste 50.000 de mașini electrice pe șoselele României în acest moment. Dar sunt puține față de parcul național de turism de aproximativ 8 milioane de unități, dar ne îndreptăm treptat către această trecere. Să nu uităm un lucru. România nu are o energie chiar ieftină. E chiar scumpă.
Nu ne putem compara cu țările nordice, precum Norvegia. Norvegia vinde mașinile termice la preț dublu din cauza taxelor. Electricele nu au aceleași taxe acolo. Deci poți să-ți cumperi o mașină electrică de 100.000 euro, care practic ar costa cât un SUV mediu, cu motor pe benzină. De partea cealaltă, cum spuneam și mai devreme, avem nevoie și de energie ieftină. Dacă în acest moment pe tine te costă să încarci o mașină electrică, poate chiar mai mult decât te costă motorina într-un automobil similar, nu prea putem vorbi despre o tranziție ok. Pentru că plătești foarte mult.
Sunt stații care vând cu peste 3 lei kilovatul. Dacă încarci acasă, ok. Încarci poate cu suburile în funcție de contrat. Dar poate acasă nu e întotdeauna oportunitatea. Poate stai la bloc. Acolo, mai ales în cazul blocurilor vechi, nu există soluții. Cine stă la casă este norocos. Poate pentru că are și panouri fotovoltaice, poate are și o soluție de stocare. Poate se gândește la o mașină care să aibă vehicle-to-grid sau vehicle-to-land. Mașina electrică să acționeze precum o baterie externă a casei”, continuă el.