ZF Mobility, un proiect ZF & Autonom. Gabriel Budescu, CNIR: Autostrăzile viitorului vor fi construite cu linii de înaltă tensiune în proximitate, vor putea fi folosite drept piste de aterizare şi luăm în calcul noi soluţii pentru a folosi materiale din România

• Budescu: Avem nevoie de o dezvoltare a industriei materialelor de construcţii
• Budescu: Avem 76 de angajaţi, dar până la final de an vom avea 320

• Autostrada „Unirii” intră în licitație, cu 89 km, 110 poduri și 14 tuneluri, scrie ZF.

Ministerul Transporturilor livrează anual cel puțin 200 km de autostradă, ceea ce crește cererea pentru materiale de construcție.

Importurile de bitum acoperă peste 90% din necesarul pentru noile autostrăzi și drumuri expres, iar costurile sunt ridicate din cauza blocajelor în punctele de trecere vamală.

Care sunt planurile pentru infrastructura viitorului?

Autoritățile planifică un al treilea inel de centură al Bucureștiului pentru a redirecționa traficul de pe principalele autostrăzi.

Pe A0, studiile indică necesitatea unei a treia benzi pe zona de nord din 2025 și pe zona de sud din 2030.

„Spre exemplu autostrada Bucureşti-Giurgiu va redirecţiona traficul dinspre A1 spre viitorul pod de la Giurgiu. Cu privire la A0, studiile de traffic din 2016 arătau că pe zona de nord a centurii va fi necesară o a treia bandă din 2025, iar în sud din 2030. Deci se estimează cifre de trafic în creştere şi atunci cu atât mai mult e important să avem în vedere o nouă autostradă de cen­tu­ră sau pe segmente acolo unde este necesară. De altfel în momentul acesta zona Brăneşti se realizează un drum de legătură între A2 şi DN3, unde avem două mari investiţii – Makita şi Weber“, spune Gabriel Budescu în cadrul emisiunii ZF Mobility.

Este posibilă construirea autostrăzilor cu piste pentru aterizare?

CNIR analizează posibilitatea construirii de autostrăzi cu secțiuni destinate aterizării avioanelor, similar cu infrastructura dezvoltată în vestul Europei în timpul Războiului Rece.

Ministerul Apărării discută această variantă, dar momentan nu există un proiect dedicat.

„Am avut discuţii preliminare cu colegi din MApN, însă momentan nu a fost proiectat niciun tronson de autostradă pentru a deservi în mod expres acestui scop – de a ateriza avioane. Dar dacă va fi, va exista o solicitare din partea autorităţilor, cu siguranţă putem asigura acest lucru fără nicio problemă“, afirmă directorul general al CNIR.

Ce proiecte majoare are CNIR?

CNIR lansează licitația pentru primul tronson al Autostrăzii „Unirii” Târgu Neamț-Iași-Ungheni, cu o lungime de 27 km și un cost estimat de 6 miliarde lei.

Traseul întreg al autostrăzii are 89 km și include peste 110 poduri și 14 tuneluri cu o lungime totală de 6,7 km.

,,Pentru a asigura legătura între Moţca (DN 2/secţiunea III a Autostrăzii Unirii-A8, lotul Leghin-Târgu Neamţ) şi Auto­stra­da Moldovei A7 (secţiunea Bacău-Paşcani), a fost inclusă în documentaţie a­cordarea unui punctaj suplimentar con­struc­torului care îşi asumă şi prioritizează execuţia segmentului cu o lungime de 5,5 kilometri în termen de cel mult 12 luni“, precizează el.

Dezvoltărea industriei materialelor de construcții este necesară

Industria locală a materialelor de construcții nu ține pasul cu cererea din infrastructura rutieră.

CNIR subliniază importanța utilizării cimentului rutier pentru a reduce costurile și a îmbunătăți durabilitatea drumurilor, mai ales pe tronsoanele cu trafic greu.

„Avem nevoie de o dezvoltare a industriei materialelor de construcţii pentru infrastructura rutieră din România. Cimentul rutier poate înlocui bitumul“, încheie Gabriel Budescu.