- Viktor Orbán consideră creșterea salariului minim o măsură esenţială pentru a stimula economia afectată de recesiune.
- Guvernul vrea să relanseze creşterea economică înaintea alegerilor generale din 2026.
- Criticii avertizează că această decizie ar putea accentua inflaţia, conform Bloomberg.
Ungaria anunță că va crește salariul minim cu 40% în decurs de trei ani, într-o mișcare pe care premierul Viktor Orbán o vrea pentru a stimula economia afectată de recesiune, dar despre care criticii spun că ar putea alimenta inflația.
Advertisment
Guvernul vrea să relanseze creşterea economică înaintea alegerilor generale din 2026, în contextul în care partidul de guvernământ Fidesz este devansat în sondaje de partidul Tisza, condus de liderul opoziţiei, Peter Magyar. Acesta din urmă a promis majorări semnificative ale salariului minim, care în prezent este de circa 677 de dolari lunar, și este pe penultimul loc din Uniunea Europeană, înaintea Bulgariei.
Care este acordul de salarizare?
Acordul de salarizare prevede o creștere de 9% a salariului minim anul viitor, urmată de creșteri de 13% și 14% în 2026 și, respectiv, 2027. În timp ce majorările sunt menite parțial să împiedice lucrătorii să caute un loc de muncă în străinătate, Orbán recunoaște că majorările salariale s-au bazat pe un scenariu „optimist” în care creșterea economică și productivitatea cresc mână în mână.
Titlurile zilei
„Este o mare întrebare dacă economia poate face față acestui nivel de salariu”, a spus Orbán în timp ce s-a alăturat angajatorilor și sindicatelor în semnarea acordului. „Guvernul este gata să ajute angajatorii cu pași care fac posibilă operarea profitabilă a companiilor chiar și cu aceste salarii.”
Toate părțile cad de comun acord să revizuiască țintele de creștere a salariilor în cazul în care indicatorii cheie, cum ar fi creșterea economică și inflația, nu ratează prognozele guvernamentale.
Banca Centrală a Ungariei se concentrează în special pe menținerea sub control a inflației, după ce creșterea anuală a prețurilor generale crește la peste 25% la începutul anului trecut, înainte de a se retrage aproape de ținta de 3% a factorilor de decizie luna trecută.
„Aș avertiza pe toți despre factorii de decizie împotriva impulsionării politicii economice, cu prețul unei inflații mai mari”, declară adjunctul guvernatorului Băncii Naționale a Ungariei, Barnabas Virag. În același timp, el spune că majorările salariului minim s-ar putea să nu conducă la presiuni inflaționiste dacă provin din profiturile corporative crescute.
Dacă luăm în considerare inflația, creșterea salariului real este estimată la o medie de 7% anual în următorii doi ani, ceea ce „cu siguranță nu este în concordanță cu creșterea productivității pe termen mediu”, declară Mariann Trippon, economist la Intesa Sanpaolo SpA.