Victor Negrescu, vicepreședinte, Parlamentul European: Pentru reputația noastră internațională, pentru tot ce înseamnă împrumuturile pe care le luăm pe piața externă, este util să avem o serie de măsuri fiscale eficiente, tangibile, care să nu afecteze creșterea economică

• România încasează1,3 mld. € pentru cererea de plată nr. 3/PNRR.
• Suma de 622 mil.€ este aferentă componentei de grant.
• 657 milioane de euro este aferentă componentei de împrumut.
• Guvernul încearcă deblocarea integrală a cererii de plată nr.3.
• Pentru cererea de plată nr. 3, 869 mil. euro sunt suspendate.
• România are la dispoziţie 6 luni pentru implementarea măsurilor.
• Termenul limită de implementare este 28 noiembrie 2025.
• MIPE: Suma încasată de România ajunge la 10,74 miliarde euro.
• România are la dispoziție 80 de miliarde de euro până în 2029.
• Rata de absorbție este de 6,11% la început de 2025.
• T1/2025: Sumele primite de la UE sunt de 496 mil. lei, un dezastru.
• T1/2025: Sumele aferente PNRR sunt de 1,9 mld. lei, un dezastru.

Vot final în Parlamentul European:

România obține timp pentru salvarea proiectelor din PNRR: 421 de voturi pentru din 656 de voturi înregistrate. Raportul privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență e adoptat, spune Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European.

Am reușit să obținem sprijinul Parlamentului European pentru:
1.Prelungirea cu 18 luni a proiectelor mature;
2.Posibilitatea ca proiectele nefinalizate să fie finanțate prin alte fonduri UE;
3.O alocare de 10% pentru educație și 2% pentru cultură.

Acesta nu este însă pasul final. Sarcina revine acum Comisiei Europene.

Ce spune Victor Negrescu, vicepreședinte, Parlamentul European?

„În primul rând, trebuie spus că este un raport extrem de important privind implementarea mecanismului de redresare și reziliență la nivel european. Și acolo sunt 3 soluții care pot ajuta România pentru a nu pierde banii europeni. Avem această prelungire de 18 luni. Este o propunere pe care o facem și trebuie în sensul acesta ca executivul european, împreună cu statele membre, să schimbe regulamentul mecanismului și, în sensul acesta, aș zice că raportul nostru inițiază acest proces și România, viitorul guvern împreună cu președintele României trebuie să fie foarte vocală în a susține acest demers.

Dar, avem două alte lucruri care se întâmplă deja ca urmare a raportului nostru. Primul se referă la transferul proiectelor nefinalizate către alte programe europene. Adică, mai exact, dacă nu se termină o școală sau nu se termină un drum finanțat din PNRR poate continua finanțarea europeană printr-un alt program, politica de coeziune, programul InvestEU, viitorul fond de competitivitate. Există o oarecare predictibilitate, o serie de proiecte vor fi salvate ca urmare a acestui transfer care a fost deja creat de Comisia Europeană prin prisma votului puternic de Parlamentul European.

Și a treia componentă, utilă României, mai ales în contextul actual, noi am cerut ca procesul de renegociere, de modificare a planurilor să fie unul simplificat, mai ușor. Și, în consecință, România astăzi se află în proces de renegociere tocmai a planului său, așa că putem profita de acest context în așa fel încât să reușim modificarea amplă a planului și să avem acolo ținte și jaloane tangibile și realizabile pentru că, din nefericire, atât pentru România cât și pentru alte state membre, aceste ținte par dificil de atins. La nivel european, doar 30% din ținte au fost îndeplinite până în prezent, mult prea puțin comparativ cu stadiul în care suntem privind implementarea mecanismului de redresare și reziliență.

În primul rând, eu am spus încă din start, avem un plan de redresare și reziliență care a fost redactat fără o reală consultare publică sau o implicare directă a experților. A fost scris, am mai zis, pe picior. Și aici vedem, practic, rezultatele celor care au fost menționate acolo. Reforma fiscală, creșterea taxelor, dispariția unor măsuri fiscale care avantajau anumite sectoare, sectorul IT, zona de agricultura, sunt multe componente de acest fel care, iată, au fost afectate ca urmare a modului în care a fost scris planul. Și atunci, noi nu putem astăzi, dacă vrem, miliardele de euro decât să respectăm cele scrise în respectivul plan. Și, în consecință, avem această obligativitate în a face o reformă fiscală amplă și pentru a corespunde țintele deficit, dar și pentru că e menționat lucrul acesta în PNRR. Dacă nu facem această reformă fiscală, sunt două lucruri care se pot întâmpla pentru țara noastră.

Pe de o parte, pierdem o parte consistentă din aceste sume de bani alocate României, sume utile pentru dezvoltarea noastră economică și socială. De cealaltă parte, se poate ajunge într-o situație în care Europa ne penalizează, ne sancționează pentru că nu ne împlinim țintele deficit. Noi am semnat un angajament. Este adevărat, anul trecut am renegociat acest angajament creând un plan favorabil țării noastre, adică am trecut de la o reducere abruptă a deficitului la o reducere graduală.

Însă, în contextul în care nu respecți țintele deficit, există și acest risc ca banii europeni în ansamblul lor să fie suspendați. Nu suntem încă acolo. Eu am discutat chiar săptămâna aceasta cu acei comisari care sunt responsabili de acest subiect, și comisariul Dombrowski și comisarul pentru bugete, pentru a explica situația din România.

Există flexibilitate din partea Comisiei Europene. Nu cred că vom ajunge în situația în care Comisia Europeană va propune lucrul acesta, dar, pentru noi, pentru reputația noastră internațională, pentru tot ce înseamnă împrumuturile pe care le luăm pe piața externă, este util să avem o serie de măsuri fiscale eficiente, tangibile, care să nu afecteze creșterea economică, așa că, pe lângă ceea ce cere executivul european, este în interesul nostru să avem un echilibru bugetar și fiscal care să asigure o dezvoltare sănătoasă a României”, spune el.