Fără modificări majore de taxe, cum ar fi creşterea TVA, sau fără încasări din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) nu se poate ajunge la venituri de 35% din PIB, este de părere Emilian Duca, consultant fiscal.
Advertisment
„În 2023 nu vor ajunge la 35% din PIB cu veniturile, decât dacă încasează banii din PNRR, care să modifice baza. Altminteri nu văd cum ar putea să ridice mai mult cu un procent, indiferent cât de eficiente ar fi Antifrauda sau Fiscul. Singurele modalităţi sunt exterioare sistemului fiscal, cum ar fi prin încasarea de la entităţile cu capital de stat, ceea ce se reflectă în venituri nefiscale“, a spus el, transmite Ziarul Financiar.
Guvernul a venit cu mai multe modificări pe fiscalitate în 2022, majoritatea cu impact în 2023. Dintre acestea, cele mai importante se referă la creşterea contribuţiilor sociale pentru contractele part-time până la nivelul salariului minim, majorarea impozitului pe dividende de la 5% la 8%, creşteri de TVA la HoReCa şi la băuturi carbogazoase. În opinia lui Emilian Duca, impactul real pe veniturile fiscale ale bugetului de stat – veniturile din taxe, impozite şi contribuţii sociale – ar urma să fie de plus 8%, faţă de nivelul din 2022, fără a lua în considerare inflaţia. La această creştere, potrivit consultantului fiscal, ar urma să contribuie şi controalele mai agresive ale inspectorilor fiscali la companii.
Titlurile zilei
„Dacă scoatem inflaţia, impactul măsurilor din creşterea impozitelor din ordonanţă 16, împreună cu măsurile de întărire a controlului fiscal, este echivalentul unei creşteri reale de 7-8% a veniturilor fiscale“, a spus el.
Veniturile fiscale înseamnă 27% din PIB, arată datele Comisiei Europene, România având cea mai mică pondere din Uniunea Europeană a colectării de taxe şi impozite în PIB.
Media europeană este la 42%. Din zona de venituri nefiscale, unde intră şi profiturile companiilor de stat, nu are cum să vină o creştere atât de mare încât să împingă la peste 35% veniturile totale ale statului, mai spune Emilian Duca.
Astfel, fără o creştere de TVA, extrem de puţin probabilă, este imposibil ca veniturile totale ale statului să urce atât de mult prin comparaţie cu PIB-ul. O creştere de taxe, mai ales de TVA, este exclusă, în special din a doua jumătate a anului, când guvernul va intra în logica electorală, mai spune consultantul.
„Dacă vor fi luate măsuri de creştere de impozite, nu pot fi luate decât până în iulie 2023, după care se intră în logică electorală şi nu există nicio dorinţă să se facă ceva de genul.“
În consecinţă, dacă veniturile totale la bugetul consolidat vor ajunge la 35% din PIB, creşterea nu poate veni decât din fondurile europene, mai ales din plăţile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
La finalul săptămânii trecute, guvernul a transmis către Comisia Europeană a doua cerere de plată din PNRR, în valoare de circa 3 mld. de euro (15 mld. lei).
Pentru a fi aprobată cererea, Comisia trebuie să verifice îndeplinirea celor 51 de ţinte şi jaloane, pe care guvernul consideră că le-a îndeplinit. Banii vor intra în 2023.
În total, veniturile bugetului consolidat ar urma să fie de circa 540 mld. lei, adică spre 35% din PIB-ul de 1.550 mld. lei. Creşterea veniturilor ar urma să fie de 14% faţă de execuţia bugetară din 2022.