Valentin Tătaru, economistul-şef, ING Bank: Problema majoră a României este timpul extrem de scurt în care nu doar că trebuie adoptate măsuri, dar trebuie să vedem și rezultate concrete

• Măsură: Creşterea valorii pentru taxa de rovinietă.
• Măsură: Taxare Ecologică (jalon PNRR).
• Creşte impozitul pe proprietate la persoane fizice.
• ING reduce prognoza de creștere economică pentru România, de la 1,2% la 0,8% în 2025.
• România are deficit ESA de 9,3%, cel mai mare din UE.
• PIB-ul României stagnează în T1/2025 față de T4/2024.

Guvernul Bolojan vrea să pună în ordine finanţele publice prin:

Eliminarea facilităților TVA la tranzacţiile imobiliare;

CASS la pensii peste 4.000 lei, o creștere a impozitului pe profit și dividende la 16%, o creștere a impozitului pe proprietate, o majorare a prețului rovinietei, inclusiv printr-o taxă suplimentară pe profitul excesiv al băncilor.

O creștere a cotei reduse de TVA de la 5% la 9% pentru energie și lemne de foc.

Sau o creștere a cotelor reduse de TVA la 19%, fără alimente şi medicamente.

Ajustarea cheltuielilor publice în detrimentul majorării taxelor este văzută ca singura cale viabilă pentru a evita împingerea economiei către o recesiune sau într-o contracţie puternică, spune recent Valentin Tătaru.

Economistul-şef al ING Bank consideră că România încă mai are o fereastră de oportunitate pentru a implementa o reformă fiscală coerentă şi bine gândită.

Dar ING Bank reduce prognoza de creștere economică pentru România, în acest an, de la 1,2% la 0,8%.

Și vede cursul de schimb la 5,1 în 2025 și 5,18 lei pentru un euro la final de 2026.
Merg la VALENTIN TĂTARU, chief economist, ING

Ce spune Valentin Tătaru, economistul-şef, ING Bank?

„În primul rând, tocmai pentru că nu avem o estimare clară a impactului acestor măsuri, e dificil de spus dacă accentul chiar cade mai mult pe venituri sau pe cheltuieli. Totuși, încercând să adunăm niște cifre, deși încă o dată e prematur având în vedere că nu avem cifrele, pare într-adevăr că direcția principală va fi de optimizare a cheltuielilor. Cred că, pe termen mediu și lung, este o abordare corectă și sustenabilă, însă, în contextul în care avem numai câteva luni de implementare și chiar de observare a rezultatelor, e greu de crezut că această strategie va produce efecte vizibile într-un timp atât de scurt.

Deci, dacă ținta de deficit bugetar este în continuare 7%, ceea ce nici asta nu e foarte clar, atunci ar fi greu de imaginat, zic eu, atingerea acestui obiectiv fără o creștere mai mare a veniturilor. Ceea ce poate veni fie din majorarea mai accelerată a taxelor, fie dintr-o îmbunătățire a colectării, dar și aici ne lovim de problema timpului. Creșterea colectării este proces mai anevoios care nu poate livra rezultate imediate. Deci, ca să răspund totuși direct la întrebare, în acest moment, măsurile nu par suficiente pentru a atinge un deficit de 7%, dar vom face o evaluare mai clară atunci când vom avea o formă finală a acestora.

Da, aici probabil că nu o să intru prea mult în detalii, deoarece ne mutăm într-o zonă și mai speculativă decât ce am discutat anterior. Nici eu nu știu ce înseamnă profit excesiv. Vom vedea cum va fi definit, dacă va fi definit. Iar impactul cel mai probabil negativ asupra categoriilor pe care le-ați menționat va depinde în mod direct de dimensiunea acestei taxe. Dar, repet, nu vreau să comentez pe baza unor ipoteze. Am mai avut chiar recent și zvonuri privind o taxă pe tranzacții, care au generat foarte multă agitație și nu s-a concretizat. Vom vedea ce se va concretiza. Dar, deocamdată, e clar că e încă o taxă despre care se discută și care nu are cum să aibă un impact pozitiv, din punctul meu de vedere, asupra categoriilor pe care le-ați menționat.

Revin la ideea de fond. Direcția de a optimiza cheltuielile e una corectă. În paralel, e clar că și sistemul de impozitare are nevoie de reforme, mai puține excepții, mai puțină evaziune, un cadru mai echitabil. Dar problema majoră a României este timpul extrem de scurt în care nu doar că trebuie adoptate măsuri, dar trebuie să vedem și rezultate concrete. Și vorbim de câteva luni în care trebuie să se întâmple acest lucru. Cel mult câteva luni. Personal, nu cred că o retrogradare a rating-ului este iminentă. Tind să cred că agențiile vor mai acorda României câteva luni de răgaz, însă este esențial totuși ca măsurile să fie adoptate cât mai rapid, să fie cât mai clare, pentru a calma investitorii, piețele, Comisia Europeană și populația. Incertitudinea asta fiscală funcționează în sine ca o taxă suplimentară asupra economiei și cât vedem mai repede măsurile, chiar dacă sunt dure, cu atât mai bine”, spune el.