Valentin Tătaru, economist-șef, ING România: Suntem într-o perioadă foarte volatilă și prognozele pot suferi modificări

• Tătaru, ING: Piețelor nu le pasă cine conduce.
• Tătaru, ING: Piețelor le pasă ce măsuri se iau, dacă se iau și când se iau.
• Tătaru, ING: Nu ne permitem să mai amânăm reducerea deficitului.
• Tătaru, ING: Nu doar prin taxe mai mari va fi corectat deficitul.
• Tătaru, ING: Reforma fiscală nu înseamnă doar creșterea taxelor.
• Tătaru, ING: Avem nevoie să reconsolidăm încrederea pieţelor.
• Tătaru, ING: Vedem o inflaţie medie de 5,0% în 2025.
• Tătaru, ING: Cursul de schimb îl vedem în continuare la 5,05 lei/euro.
• Tătaru, ING: Aveam și încă avem o monedă supraevaluată.
• ING prognozează o creștere de 2% pentru PIB-ul țării/2025.
• Anterior, ING prognoza un plus de 2,6% la PIB/2025.
• România este aproape de deficitul care a prăbușit Grecia acum 16 ani.
• România riscă recesiunea din cauza deficitului bugetar.
• România are deficit ESA de 9,3%, cel mai mare din UE.
• Grecia intră în incapacitate de plată cu un deficit de 10% din PIB.
• Guvernul încheie T1/2025 cu un deficit bugetar de 43,6 mld. lei.
• T1/2025: Deficitul bugetar crește cu 7 mld. lei vs T1/2024.
• T1/2025: Deficitul bugetar ajunge la 2,28% din PIB.
• T1/2025: Sumele primite de la UE sunt de 496 mil. lei, un dezastru.
• T1/2025: Sumele aferente PNRR sunt de 1,9 mld. lei, un dezastru.
• Deficitul de cont curent urcă la 7,6 mld. euro în T1/2025.
• Deficitul de cont curent crește cu 80% în T1/2025 față de T1/2024.
• Datoria externă pe termen lung are +1,2% în T1/2025 față de T4/2024.
• Datoria externă pe termen lung ajunge la 156,8 mld. €.
• PIB-ul României stagnează în T1/2025 față de T4/2024.
• BNR: Activitatea economică a stagnat în T1/2025.
• FMI taie din prognoza de creștere a PIB/2025: 1,6% de la 3,3%.
• BERD reduce prognoza de creștere a PIB-ului național: 1,6% în 2025.
• Anterior, BERD prognoza o creștere a PIB-ului României de 1,8% în 2025.
• Guvernul mizează în acest an pe o creştere de 2,5% a PIB-ului.
• ZF: Problema nu este a creşterii PIB-ului, ci a deficitului bugetar.

Autorităţile române trebuie să reconsolideze încrederea pieţelor, a instituţiilor internaţionale, a agenţiilor de rating, fără de care România nu îşi poate finanţa deficitele într-un mod sustenabil şi nu poate oferi un mediu credibil pentru investiţii, spune Valentin Tătaru, economistul-şef al ING Bank.

Care nu schimbă estimarea de 5,05 lei/euro pe care banca o are pentru cursul de schimb la finalul acestui an, chiar dacă acum ținta poate părea puțin optimistă.

Potrivit acestuia, dacă guvernul care va veni nu va lua măsuri în privința deficitului, posibilitățile de retrogradare a ratingului de țară depășesc 50%.

Ce ne așteaptă după alegeri?

Ce spune Valentin Tătaru, economist-șef, ING România?

„Da, într-adevăr, reforma fiscală poate presupune și creșteri de taxe, însă nu trebuie să ne limităm la această înțelegere. Mai ales în cazul României sunt o serie de măsuri care merg dincolo de creșterea taxelor. Putem vorbi despre introducerea taxării diferențiate, în special pentru proprietăți. Putem vorbi de introducerea sau utilizarea modulelor de analiză de risc la nivelul ANAF-ului. Putem vorbi de extinderea bazei de impozitare, de tăierea unor cheltuieli în sectorul public sau optimizarea lor, de reducerea utilizării numeralului în economie. Deci sunt o serie de măsuri care merg dincolo de creșterea de taxe, chiar dacă în cazul concret al României acestor zile, probabil o reformă fiscală va include și o componentă de creștere de taxe, însă nu trebuie să ne limităm înțelegerea doar la aceasta.

Da, în momentul de față, sigur, în mod particular, în aceste zile, suntem într-o perioadă foarte volatilă și prognozele pot suferi modificări, însă, în acest moment, vedem creștere economică încă la 1,2% anul acesta, riscurile par a fi mai degrabă, ușor îndreptate în jos, o creștere ceva mai mică, însă, deocamdată, pare că putem atinge această țintă. Cursul de schimb, probabil, este indicatorul cel mai volatil în aceste zile și vom vedea, aș aștepta să văd o volatilitate cel puțin câteva zile în cursul de schimb. Oficial avem încă o prognoză de 5,05 pentru finalul de an, nu ne-am grăbit să o schimbăm. Cred că poate fi în continuare atinsă, deși aș zice că, în cazul cursului, riscul este mai degrabă în sus, undeva spre 5,1, iar, în privința inflației, probabil vom depăși binișor 5% anul acesta. Vedem, deocamdată, avem o medie de 5,2, prognozată, riscurile sunt în sus, inclusiv ca impact al acestei deprecieri a cursului, pe care am văzut-o ultimele două săptămâni și care se va duce parțial, sigur, în inflație.

Nu mai poate fi amânată reforma fiscală cu care am început discuția și care, odată adoptată așa cum trebuie, ar corecta, probabil, și o parte din celelalte probleme, mai ales deficitul de cont concurent. O bună parte din deficitul de concurent este generată de acest deficit bugetar. Odată ce corectăm deficitul bugetar, împușcăm mai mulți iepuri cu un singur gloț, ca să zic așa. Adică corectăm și deficitul de concurent, rezolvăm sau cel puțin îmbunătățim și situația fondurilor europene, ne stabilizăm și perspectiva ratingului de țară, recâștigăm încrederea piețelor în perspectivele și în dorința de a finanța România. Deci, cu o măsură bine gândită, această reformă fiscală, chiar dacă poate dureroasă pe alocuri, România poate atinge multiple obiective. Deci asta e prioritatea, nu avem un top 3, avem un top 1.

Sigur, aș vrea să fie interpretată ca o recomandare. Mă aștept, însă, ca în continuare. Perioada următoare să fie marcată de volatilitate, după cum am spus. Nu s-au rezolvat toate lucrurile, de fapt nu s-a rezolvat deocamdată nimic, până nu vedem măsuri concrete publicate în monitorul oficial și pe care piețele să le considere bune. Deci, antreprenorii, sigur, au avut un motiv să fie îngrijorați, însă, mai ales cei care au mai trecut prin crize, și în special cei care au prins criza din 2008, cred că vor considera, acum privind în urmă, că aceasta a fost o furtună într-un pahar cu apă, față de ce a fost în 2008-2009. Deci, încă o dată mă aștept la volatilitate pe piețe, în continuare mă aștept ca creșterea economică în România să fie destul de mică anul acesta, posibil chiar și anul viitor, undeva spre 2% ar fi bine, dacă am reuși să depășim 2% însă va fi greu. Și atunci, e o piață care va pune probleme în continuare, deci fiecare trebuie să-și optimizeze cât se poate de bine business-ul.

Ar trebui. În primul rând, analiza aceea nu era neapărat una optimistă, n-am perceput-o ca tare. România, prin dimensiunea țării, ar trebui mod natural să-și ocupe o poziție de top 10 în Europa. Suntem a șasea economie ca număr de populație, a noua, dacă nu mă înșel, ca dimensiunea teritoriului. În prezent a 12-a, ca PIB, aș zice că mersul natural al lucrurilor ar trebui să fie într-acolo, fără să forțăm neapărat logica. Deci, da, cred că batem Austria, probabil chiar mai devreme, de 2034, dar nu asta e principala, nu asta ar trebui să fie un obiectiv de țară. Important e cum ajungem acolo, în ce stare va fi economia când ajunge acolo. Este una transformată, este orientată spre inovație, am utilizat fondurile europene, avem rețea de infrastructură, în special de autostrăzi, pentru că altfel poți depăși Austria și stăm pe loc, în timp ce alții poate rămân în urmă. Sau, după cum am spus, într-un mod natural, prin greutatea țării, simplul fapt că suntem o țară relativ mare în Uniunea Europeană. Dar nu acesta ar trebui să fie simplu obiectiv de țară, ci modernizarea autentică a României”, spune el.