- ING: Dobânda-cheie ar putea fi redusă abia în 2026.
- ING: Perspectiva deficitului bugetar e la 7,5% din PIB.
- ING: BNR va menține un control ferm asupra leului.
- ING: Leul se va deprecia treptat pânâ la 5,01 la final de an.
- ING: O majorare a TVA e un risc de monitorizat.
- ZF: Taxa bancară va fi nocivă inclusiv pentru sistemul bancar.
- ZF: Taxa bancară ar putea duce la retragerea banilor din conturi.
- Rădulescu, BNR: Vrem să facem România ca Venezuela?
- Consilierul lui Isărescu spune că politicienii inventează taxe.
- Din 2024: Băncile din România plătesc statului peste 1 mld.lei pe an.
- T1/2025: Deficitul bugetar crește cu 7 mld. lei vs T1/2024.
- T1/2025: Deficitul bugetar ajunge la 2,28% din PIB.
Riscul amânării reducerii dobânzii cheie până în 2026 este prezent. Inflația globală ar fi în medie 5,2%, iar cursul de schimb se va deprecia la 5,1 în 2025 și 5,18 lei pentru un euro la final de 2026. Perspectiva deficitului bugetar e înrăutățiță la -7% la -7,5% din PIB, conform ultimului raport de analiză al ING Bank.
Advertisment
O combinația dintre un leu mai slab și facturi mai mari la energie electrică ar putea adăuga 0,7 până la 1,0 puncte procentuale la inflație pe termen scurt. O potențială creștere a sarcinii fiscale – în special o majorare a TVA – rămâne un risc cheie care trebuie monitorizat.
Ajustarea cheltuielilor publice în detrimentul majorării taxelor este văzută ca singura cale viabilă pentru a evita împingerea economiei către o recesiune sau într-o contracţie puternică, spune recent Valentin Tătaru.
Titlurile zilei
Economistul-şef al ING Bank consideră că România încă mai are o fereastră de oportunitate pentru a implementa o reformă fiscală coerentă şi bine gândită.
Între timp, în cadrul negocierilor, auzim de Taxă pe fiecare tranzacţie bancară. Dacă ar fi aplicată o taxă pe fiecare tranzacţie bancară, aşa cum a fost discutată de partidele politice, ar avea efecte nocive, inclusiv pentru sistemul bancar.
Această taxă vehiculată – ce propune taxarea cu 1-3 lei pentru fiecare tranzacţie bancară – ar putea duce la retragerea banilor din conturile curente şi de depozite de la bănci, ar creşte numerarul în circulaţie şi ar multiplica evaziunea fiscală, scrie Ziarul Financiar.
Bancherii nu au fost consultaţi deocamdată oficial de politicieni în legătură cu aplicarea unei astfel de taxe.
Suntem între o reformă în ceea ce privește cheltuielile publice și creșterea taxelor. Care va fi suportată tot de mediul privat, respectiv de populație. Prea multe creşteri de taxe înseamnă criză, prea puţine reforme economice înseamnă explozia deficitului. Vine recesiunea?
Ce spune Valentin Tătaru, economist-șef, ING Bank România?
„Speranțe pot exista, să nu uităm că BNR-ul nu se uită numai la factorii domestici, se uită și la ce fac băncile centrale din regiune. Și, în continuare, sunt șanse destul de bune să vedem scădere de dobândă în regiune, special în Polonia, încă mai vedem reducere de dobândă chiar semnificative, 0,75% până la finalul anului, mai vedem o reducere de la Banca Centrală Europeană, posibil și din Cehia, încă una.
Iar în acest context, asta ar lăsa ceva loc și pentru Banca Națională. Dar sigur, trebuie să vedem pachetul fiscal. Așa cum a spus și domnul guvernator, contează foarte, foarte mult forma în care va fi adoptată, pentru că una e să crești TVA-ul și atunci, într-adevăr, ai un efect inflaționist. Chiar dacă tranzitoriu și chiar dacă Banca Centrală va spune probabil că nu se poate lupta cu asta. Totuși, cu siguranță, ar întârzia scăderile de dobândă și, desigur, alta este să ai taxe pe consum, impozit pe venit, de genul acesta, care ar fi chiar deflaționiste, probabil, și atunci ar încuraja, aș zice, scăderile de dobândă.
Una peste alta, trăgând linia, având în vedere și prețul la electricitate, care va crește, pare-se, destul de mult, cu două cifre din iulie, șansele să vedem tăieri de dobândă anul acesta sunt tot mai mici, aș zice, dar nu neapărat zero”, spune Tătaru.